Începe marea reorganizare teritorială. Proiectul privind comasarea localităților sub 1.500 de locuitori a fost lansat în dezbatere publică

Începe marea reorganizare teritorială a României. Foto: Facebook
Comasarea localităților intră în dezbatere publică. Comunele, orașele și municipiile învecinate vor putea fuziona voluntar, cu acordul cetățenilor, iar proprietarii vor beneficia de impozite reduse cu 50% timp de cinci ani. Fiecare beneficiar selectat va primi cel puțin 4 milioane de lei pentru investiții.
Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică proiectul de lege care deschide calea reorganizării voluntare a administrației locale prin unirea comunelor, orașelor și municipiilor învecinate. Inițiativa vizează inclusiv cele 429 de comune din România care au cel mult 1.500 de locuitori și introduce stimulente financiare pentru comunitățile care acceptă comasarea. Printre facilitățile prevăzute se numără reducerea la jumătate a impozitelor pentru anumite proprietăți ale persoanelor fizice, timp de cinci ani, dar și alocarea a minimum 4 milioane de lei pentru fiecare beneficiar selectat.
Proiectul a fost publicat în transparență decizională și stabilește condițiile în care două sau mai multe unități administrativ-teritoriale apropiate se pot uni. Procedura nu va putea fi declanșată unilateral de Guvern sau de o autoritate centrală, fiind necesare atât voturile consiliilor locale implicate, cât și acordul locuitorilor, exprimat prin referendum.
Ministrul Dezvoltării, Marcel Alexandru Stoica, a explicat joi, la finalul ședinței de Guvern, că măsura reprezintă prima fază a unei reforme mai ample a administrației publice locale.
„Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă, care are un obiectiv final foarte clar: să aducem administrația României din organizarea anului 1968 în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început: unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii”, a declarat ministrul.
Documentul va rămâne în dezbatere publică timp de zece zile, interval în care cetățenii și reprezentanții administrațiilor locale pot transmite observații, propuneri și amendamente.
429 de comune din România au cel mult 1.500 de locuitori
Nota de fundamentare a proiectului prezintă situația demografică și administrativă care stă la baza inițiativei. În România există 429 de comune cu o populație de maximum 1.500 de locuitori, în care trăiesc, în total, aproximativ 479.000 de persoane.
Declinul demografic este unul semnificativ. În perioada 2002-2011, populația acestor comune s-a redus cu 35%, iar între 2011 și 2021 a înregistrat o nouă scădere, de aproape 16%.
Documentul mai evidențiază dificultățile administrative cu care se confruntă o parte dintre aceste comunități. În 2023, nu mai puțin de 249 de comune nu aveau ocupată funcția de secretar general.
Prin proiectul lansat în dezbatere, Ministerul Dezvoltării propune un mecanism prin care administrațiile locale învecinate să își poată uni structurile, resursele și capacitatea administrativă, fără ca procesul să presupună dispariția satelor sau a identității comunităților respective.
Ce localități vor putea fuziona și care sunt condițiile
Procedura de comasare voluntară va putea fi aplicată comunelor, orașelor și municipiilor aflate în același județ. Municipiul București este exceptat de la această posibilitate.
Nu va fi suficient ca două localități să își exprime dorința de a se uni. Proiectul stabilește și condiții geografice și administrative precise. Unitățile administrativ-teritoriale implicate trebuie să fie învecinate, să aibă cel puțin o limită administrativă comună și să formeze împreună un teritoriu continuu.
O altă cerință este existența unei legături rutiere între localitățile respective, printr-un drum național, județean sau comunal.
Comasarea trebuie să includă întregul teritoriu al unităților administrativ-teritoriale participante. Nu vor putea fi reunite localități aparținând unor județe diferite, iar proiectul nu prevede reorganizarea administrativă a județelor.
Inițiativa va putea porni de la consiliile locale ale cel puțin două comune, orașe sau municipii care îndeplinesc condițiile. Pentru declanșarea procedurii vor fi necesare hotărâri adoptate cu votul majorității absolute a consilierilor locali aflați în funcție.
Ulterior, fiecare comunitate participantă va trebui să organizeze propriul referendum local, astfel încât locuitorii să decidă dacă sunt de acord cu unirea.
„Decizia le aparține în totalitate. Nimic nu se întâmplă fără votul consiliilor locale și fără acordul comunităților, exprimat prin referendum", a precizat Marcel Alexandru Stoica.
Guvernul va suporta cheltuielile pentru organizarea referendumurilor
Pentru ca procedura să nu fie blocată din cauza lipsei banilor necesari organizării consultărilor populare, proiectul prevede posibilitatea finanțării referendumurilor din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
Executivul va avea obligația să aprobe alocarea sumelor solicitate în cel mult 45 de zile de la primirea cererilor.
Unirea nu va putea fi transformată într-un proiect de lege doar pe baza acordului administrațiilor locale. Pentru continuarea procedurii este necesar ca referendumul să fie valid și să înregistreze un rezultat favorabil în cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate.
După îndeplinirea acestor condiții, Ministerul Dezvoltării va avea la dispoziție 30 de zile pentru pregătirea proiectului de lege privind comasarea. Documentul va ajunge apoi la Guvern, care va beneficia de un alt termen de 30 de zile pentru aprobare și transmitere către Parlament.
Cum vor fi alese numele și sediul noii administrații
Odată stabilită unirea, va trebui decisă și denumirea noii unități administrativ-teritoriale. Potrivit proiectului, aceasta va fi convenită de autoritățile locale implicate și va fi supusă votului cetățenilor prin referendum.
Există însă o limită în privința numelui: noua denumire nu va putea rezulta din alăturarea a mai mult de două dintre denumirile localităților care se comasează.
Și stabilirea reședinței noii unități administrativ-teritoriale va urma o regulă clară. Sediul administrativ va fi amplasat în localitatea care a obținut cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul anterior organizării referendumului.
Dacă două sau mai multe localități înregistrează valori egale, va avea prioritate cea cu populația cea mai numeroasă.
Ministrul Dezvoltării a precizat că unirea administrațiilor nu presupune ștergerea de pe hartă a satelor și a celorlalte localități componente. Chiar dacă una dintre fostele comune își pierde statutul de unitate administrativ-teritorială, localitățile care o alcătuiesc își păstrează existența.
„Nu se pierde absolut nimic, nici istoria, nici identitatea, nici tradițiile. Rămâne totul ca și până acum”, a afirmat ministrul Dezvoltării.
Proprietarii vor plăti impozite reduse cu 50% timp de cinci ani
Unul dintre principalele stimulente prevăzute pentru comunitățile care acceptă comasarea este reducerea impozitelor pentru anumite proprietăți deținute de persoanele fizice.
Concret, proprietarii vor beneficia de o diminuare cu 50% a impozitului sau taxei aferente clădirilor utilizate în scop rezidențial, precum și a impozitelor pentru terenurile situate în intravilan.
Facilitatea va fi acordată timp de cinci ani fiscali consecutivi și va intra în vigoare de la 1 ianuarie a anului următor celui în care este înființată noua unitate administrativ-teritorială.
Pentru ca bugetele administrațiilor locale să nu fie afectate de această facilitate, diferența rezultată din reducerea impozitelor va fi acoperită integral de la bugetul de stat.
Ministrul Dezvoltării a explicat și cum ar urma să funcționeze concret această reducere, în cazul comunităților care vor decide să participe la proces în 2027.
„Dacă oamenii decid în 2027 să facă acest pas, atunci în 2028 vor avea o administrație mai puternică, impozite reduse la jumătate, bani mai mulți pentru investiții și servicii publice mai bune. Dacă astăzi un român plătește 100 de lei, după unire va plăti 50 de lei”, a explicat Marcel Alexandru Stoica.
Program de 4 miliarde de lei pentru localitățile care acceptă comasarea
Pe lângă reducerea taxelor și impozitelor, proiectul introduce un program multianual de finanțare destinat administrațiilor care aleg să se unească voluntar.
Programul se numește „START Reforma Administrativă” și va avea la dispoziție un buget total de 4 miliarde de lei pentru perioada 2027-2028. Sumele vor fi repartizate în mod egal între cei doi ani, fiind prevăzute credite bugetare de câte 2 miliarde de lei anual.
Fiecare beneficiar selectat va primi o prealocare financiară de cel puțin 4 milioane de lei, bani care vor putea fi direcționați către proiecte de infrastructură și dezvoltare locală.
Lista investițiilor eligibile cuprinde:
Rețele de alimentare cu apă și sisteme de canalizare;
Construirea și modernizarea drumurilor și podurilor;
Investiții în unități de învățământ;
Dispensare și infrastructură medicală;
Infrastructură socială;
Proiecte și obiective culturale;
Digitalizarea administrației publice;
Unificarea registrelor administrative;
Elaborarea planului urbanistic general.
Proiectul stabilește și o categorie de beneficiari care va avea prioritate la finanțare. Este vorba despre localitățile care aveau cel mult 1.500 de locuitori înainte de comasare și care vor forma, în urma unirii, o unitate administrativ-teritorială cu minimum 2.500 de locuitori.
Ministrul Marcel Alexandru Stoica a prezentat și valoarea sprijinului financiar prevăzut pentru administrațiile care fac acest pas.
„Se vor acorda cel puțin 4 milioane de lei pentru investiții pentru fiecare localitate care se unește voluntar, prin programul «START Reforma Administrativă», dintr-un buget total de 4 miliarde de lei. Aici vorbim despre proiecte de dezvoltare locală: apă, canalizare, drumuri, dispensare, școli sau grădinițe”, a declarat ministrul.
Românii nu vor fi obligați să își schimbe buletinele și permisele
Un alt capitol important al proiectului se referă la documentele personale ale locuitorilor din comunitățile care vor fi comasate. Schimbarea organizării administrative nu va obliga cetățenii să își preschimbe actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare.
Toate aceste documente vor putea fi folosite în continuare până la data expirării sau până la apariția unei alte situații prevăzute de lege care impune înlocuirea lor.
Modificările necesare în registrele publice vor fi realizate automat, din oficiu, fără ca cetățenii să fie nevoiți să depună cereri și fără perceperea unor taxe.
Aceeași regulă se va aplica și în situația în care o persoană va avea nevoie să își preschimbe documentele sau va solicita în mod expres acest lucru. Operațiunea va fi efectuată fără plata taxelor și tarifelor aferente.
Proiectul prevede și menținerea unor puncte de lucru administrative în toate localitățile în care au funcționat anterior sedii de primării. Astfel, locuitorii nu vor trebui să se deplaseze obligatoriu la sediul central al noii administrații pentru fiecare solicitare.
În aceste puncte vor putea fi depuse și procesate cereri, vor fi eliberate documente, certificate și adeverințe, iar cetățenii vor beneficia în continuare de asistență în relația cu autoritățile locale.
Drepturile minorităților naționale vor fi păstrate după unire
Proiectul include și prevederi referitoare la protejarea drepturilor lingvistice ale minorităților naționale.
Astfel, în localitățile în care o minoritate națională reprezenta cel puțin 20% din populație înainte de comasare, drepturile privind utilizarea limbii materne vor fi menținute și după reorganizare.
Această protecție va rămâne în vigoare chiar dacă, în urma unirii cu alte localități, ponderea respectivei minorități în populația totală a noii unități administrativ-teritoriale va coborî sub pragul de 20%.
Ce se întâmplă cu angajații primăriilor și proiectele aflate în derulare
Unirea administrațiilor locale nu va presupune preluarea doar a patrimoniului și a resurselor acestora, ci și a tuturor drepturilor și obligațiilor asumate anterior.
Noua unitate administrativ-teritorială va prelua automat bunurile, contractele, obligațiile, litigiile și proiectele fostelor administrații. În acest fel, comasarea nu va întrerupe activitățile și investițiile începute înainte de reorganizare.
Proiectele finanțate din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Mediu sau prin programele naționale de investiții vor continua fără să fie necesară reluarea procedurilor.
Vor rămâne valabile și autorizațiile, documentațiile de urbanism, precum și procedurile pentru lucrările de construcții care se află deja în desfășurare.
În plus, modificările cadastrale care apar exclusiv ca urmare a comasării vor fi operate din oficiu și fără taxe.
În privința personalului, angajații primăriilor care se unesc vor fi preluați de drept de noua administrație. Proiectul stabilește însă și un interval în care reorganizarea aparatului administrativ nu va putea produce reduceri de personal.
Mai exact, restructurarea va putea începe abia după expirarea unui an, calculat începând cu anul următor comasării, și va trebui încheiată în maximum șase luni.
Până la acel moment, numărul posturilor ocupate nu va putea fi diminuat ca efect al unirii unităților administrativ-teritoriale.
Comasarea ar putea deveni realitate din 2028
Calendarul prezentat de ministrul Dezvoltării prevede că anul 2027 va fi perioada în care comunitățile vor putea hotărî dacă participă la procesul de comasare voluntară.
După parcurgerea etapelor administrative, organizarea referendumurilor și adoptarea actelor legislative necesare, noile unități administrativ-teritoriale ar urma să funcționeze începând din 2028.
Până atunci, proiectul de lege publicat de Ministerul Dezvoltării se află în transparență decizională pentru zece zile, interval în care autoritățile locale și cetățenii pot transmite propuneri de modificare a prevederilor.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

























