Stiinta si tehnologie· 4 min citire

Ce au descoperit cercetătorii în lava radioactivă de la Cernobîl, la 40 de ani de la producerea dezastrului

Masa radioactivă apărută după explozia reactorului de la Cernobîl. Foto: Profimedia

Masa radioactivă apărută după explozia reactorului de la Cernobîl. Foto: Profimedia

Publicat16 nov. 2026, 19:49
Actualizat16 nov. 2026, 20:00

Oamenii de știință au identificat noi detalii despre formarea masei radioactive apărute după explozia reactorului de la Cernobîl. Cunoscută drept „Piciorul elefantului”, aceasta poate provoca efecte devastatoare după numai câteva minute de expunere.

O masă solidificată de material radioactiv, rămasă în interiorul centralei nucleare de la Cernobîl după catastrofa din 1986, continuă să fie studiată de oamenii de știință. Considerată unul dintre cele mai periculoase obiecte de pe planetă, aceasta poate provoca vătămări grave în urma unei expuneri de scurtă durată. Un nou studiu oferă acum informații suplimentare despre modul în care s-a format și despre transformările prin care a trecut în ultimele patru decenii.

Materialul este cunoscut drept „lavă radioactivă” datorită aspectului său, iar una dintre cele mai cunoscute formațiuni este supranumită „Piciorul elefantului”. Cercetătorii au folosit microscoape performante pentru a examina structura acestei mase și au identificat în interiorul ei particule microscopice bogate în uraniu, prinse în materialul care s-a solidificat după accident.

Descoperirile au fost prezentate într-un studiu publicat în revista științifică Progress in Nuclear Energy. Analiza arată că materialul nu a rămas neschimbat de la formarea sa, ci a trecut prin mai multe etape de transformare, inclusiv topire, dizolvare și cristalizare.

Cum s-a format lava radioactivă după explozia reactorului

Catastrofa nucleară de la Cernobîl s-a produs în aprilie 1986, când reactorul centralei din Ucraina a devenit instabil. O serie de explozii de abur au distrus structura reactorului și au aruncat în aer capacul acestuia, eliberând cantități uriașe de material radioactiv.

Doi muncitori au murit în urma exploziei propriu-zise, iar alte persoane au murit ulterior din cauza expunerii la radiații. Sute de mii de oameni au fost evacuați din zonele afectate, iar consecințele accidentului continuă să se resimtă și în prezent.

După distrugerea reactorului, resturile din miezul acestuia au intrat în contact cu materialele de construcție din încăperea 305/2, aflată sub reactor. Interacțiunea dintre aceste componente a dus la apariția masei cunoscute ulterior drept lavă radioactivă.

Autorii studiului descriu astfel procesul inițial:

„După explozie, a început interacțiunea dintre resturile miezului distrus și materialele de construcție din fosta încăpere 305/2, situată sub reactor, ceea ce a dus la formarea «lavei».

Istoria complexă a proceselor de creștere, dizolvare și formare ulterioară, înregistrată în zircon, indică evoluția dinamică a lavei de la Cernobîl în timpul formării sale.”

Particulele de uraniu au trecut prin mai multe transformări

Examinarea microscopică a permis identificarea unor particule foarte mici, bogate în uraniu, care au rămas încorporate în masa solidificată. Cercetătorii au observat că acestea au fost afectate de-a lungul timpului de mai multe procese fizice și chimice.

Topirea, dizolvarea și cristalizarea repetată au modificat structura materialului, iar urmele acestor transformări oferă indicii despre evoluția lavei radioactive. Studiul arată că formarea acesteia nu a fost un eveniment simplu, produs într-o singură etapă, ci un proces dinamic, desfășurat pe parcursul mai multor faze.

„Piciorul elefantului”, pericolul descoperit în interiorul reactorului

Printre cele mai cunoscute formațiuni rezultate în urma accidentului se numără „Piciorul elefantului”, o masă extrem de radioactivă descoperită la câteva luni după explozie, de echipele care au intrat în reactorul distrus pentru a investiga urmările catastrofei.

La momentul primei măsurători, formațiunea emitea aproape 10.000 de roentgeni pe oră, o valoare echivalentă, potrivit relatării sursei, cu aproximativ 4,5 milioane de radiografii toracice. Materialul era încă foarte fierbinte la câteva luni după accident, iar nivelul radiațiilor făcea extrem de periculoasă apropierea de acesta.

Potrivit revistei Nautilus, o expunere de numai 30 de secunde ar putea provoca hemoragii la nivelul celulelor, iar după aproximativ patru minute ar apărea vărsături și diaree. Cinci minute de expunere ar putea fi suficiente pentru a provoca moartea.

Deși nivelul radiațiilor s-a modificat în timp, formațiunea rămâne un obiect extrem de periculos, iar investigarea ei presupune măsuri stricte de protecție. Zona din jurul centralei continuă să fie afectată de consecințele contaminării radioactive, iar localitățile evacuate după accident au rămas în mare parte nelocuite.

„Piciorul elefantului” ar putea rămâne radioactiv timp de secole

Formată în urma erorilor umane care au provocat catastrofa, masa radioactivă continuă să genereze căldură și să se topească în structura de la baza centralei nucleare de la Cernobîl. Dacă materialul ar ajunge în contact cu apa subterană, ar putea provoca o nouă explozie catastrofală sau ar putea contamina resursele de apă consumate de locuitorii din apropiere.

Chiar și la mult timp după ce s-a scurs din miezul reactorului, această formațiune rămâne o dovadă a riscurilor pe care le poate implica utilizarea energiei nucleare. Materialul ar putea persista timp de secole în subsolul întunecat al structurii de protecție din beton și oțel, amintind de consecințele unui accident nuclear de proporții.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Stiinta si tehnologie