Un amplu studiu danez, realizat pe baza unei reforme temporare care a coborât vârsta răspunderii penale de la 15 la 14 ani timp de 20 de luni arată că măsura nu a avut efectul scontat. Cercetătorii au analizat ratele lunare de criminalitate ale adolescenților de 14 ani înainte, în timpul și după aplicarea reformei, folosind registre administrative la nivelul întregii populații – peste 160.000 de tineri.
Rezultatele sunt clare: nu există dovezi că reducerea vârstei minime de răspundere penală a scăzut probabilitatea ca minorii de 14 ani să comită infracțiuni. Dimpotrivă, în perioada reformei s-a observat o creștere semnificativă a faptelor raportate, în special în rândul celor care aveau deja antecedente.
Studiul arată, de asemenea, că nu au existat efecte asupra comportamentului infracțional al copiilor de 13 sau 15 ani, iar lipsa unui efect de descurajare generală a fost constantă indiferent de tipul de infracțiune analizat.
Concluziile cercetătorilor sunt ferme: deși vârsta răspunderii penale diferă de la o țară la alta, dezbaterea politică privind coborârea pragului este adesea alimentată de emoție și presiune publică, nu de dovezi. Reforma analizată, motivată de dorința de a „înăspri” legislația, nu a redus criminalitatea juvenilă și ridică semne de întrebare privind eficiența unor astfel de măsuri.
Nici Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului nu recomandă ca pragul de 14 ani să nu fie coborât.
