Ca urmare a acestei hotărâri, autoritățile din Covasna au arborat deja steagul propriu pe clădirile Consiliului Județean.
La sfârșitul anului trecut, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a depus la Curtea de Apel Brașov cererea de chemare în judecată a Guvernului României. Subiectul steagurilor este unul sensibil în județul Covasna, pentru că nu de puține ori s-au iscat scandaluri între români și maghiari în preajma Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, când în Sfântu Gheorghe se arborează simboluri ale Ungariei sau când în plenul Consiliului Județean a fost dus steagul Ținutului Secuiesc.
Într-o adresă trimisă în urmă cu câţiva ani Academiei Române şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care conducerea Forumului solicita să nu dea aviz favorabil steagului judeţului Covasna, se menţiona, printre altele, că steagul aprobat de Consiliul Judeţean Covasna este "o variaţiune a aşa-zisului steag secuiesc", "inventat" în anul 2004 de Consiliul Naţional Secuiesc, \"\"o organizaţie neînregistrată legal, care militează pentru autonomia teritorială pe criterii etnice în cazul judeţelor Covasna şi Harghita", potrivit Agerpres.
Reprezentanţii Forumului Civic au concluzionat că stema reprodusă pe steag, care reprezintă un braţ armat ce ţine în mână o sabie pe care se află o inimă roşie, soarele, luna şi trei stele galbene pe un fond albastru şi auriu, este aproape similară cu fosta stemă a judeţului Haromszek (Trei Scaune), actualul Covasna, de pe vremea Imperiului austro-ungar, folosită şi în perioada interbelică.
Pe de altă parte, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a explicat că "braţul armat şi sabia amintesc de vitejia locuitorilor în luptele de apărare, inima semnifică bunătatea sufletească a locuitorilor, soarele şi semiluna sunt simboluri specifice zonei, iar cele trei stele alăturate fac referire la cele trei scaune din care s-a format judeţul".
Acesta a menţionat, totodată, că unele elemente heraldice din stema judeţului, cum ar fi braţul armat, se regăsesc pe blazoanele unor vechi familii româneşti din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619.
