Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) susține că decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și procesul intentat de instanța supremă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează chestiuni juridice distincte. Reprezentanții ÎCCJ subliniază că hotărârea europeană nu poate fi interpretată ca o validare sau o respingere automată a pretențiilor formulate în litigiul național.
Potrivit instanței supreme, decizia CEDO trebuie analizată în ansamblu, ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei și de argumentele reținute de Curte. Aceasta reafirmă principii esențiale ale statului de drept, precum obligativitatea hotărârilor judecătorești definitive, responsabilitatea autorităților publice de a le pune în executare și respectarea echilibrului dintre drepturile individuale și interesul public.
Totodată, ÎCCJ atrage atenția că posibilitatea eșalonării obligațiilor financiare ale statului nu înseamnă eliminarea obligației de plată și nici lipsirea de efecte a hotărârilor definitive.
Ce diferență există între decizia CEDO și procesul ÎCCJ cu Guvernul
Instanța supremă explică faptul că dosarul analizat de CEDO a vizat compatibilitatea mecanismelor succesive de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor judecătorești cu drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În schimb, procesul inițiat de ÎCCJ împotriva Guvernului Bolojan și a Ministerului Finanțelor nu a urmărit contestarea, în principiu, a dreptului statului de a eșalona obligațiile financiare. Litigiul a vizat respectarea cadrului normativ existent de către autoritățile executive și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de acesta.
Un aspect important al disputei îl reprezintă asigurarea resurselor bugetare necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești, în conformitate cu calendarul de eșalonare stabilit de Guvern.
Cu alte cuvinte, ÎCCJ face distincția între dreptul statului de a stabili modalitatea și calendarul plăților și obligația autorităților de a respecta regulile pe care le-au adoptat.
ÎCCJ avertizează asupra interpretărilor selective ale deciziei CEDO
Instanța supremă precizează că decizia CEDO nu soluționează litigiul dintre ÎCCJ, Guvern și Ministerul Finanțelor, întrucât cele două cauze au obiecte și temeiuri juridice diferite.
Prin urmare, hotărârea europeană nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat solicitările formulate în procesul național.
ÎCCJ afirmă că respectă autoritatea jurisprudenței CEDO și consideră că dezbaterea publică trebuie să se bazeze pe conținutul efectiv al deciziei, nu pe interpretări selective sau concluzii care depășesc limitele cauzei analizate.
Poziția instanței supreme pune accentul pe respectarea hotărârilor judecătorești definitive și pe obligația autorităților statului de a aplica propriile norme, inclusiv în ceea ce privește executarea obligațiilor financiare stabilite prin instanță.
