Petre Florin Manole îl acuză pe Dragoș Pîslaru că a permis raportarea unor persoane decedate drept beneficiari ai procesului de dezinstituționalizare. Verificările au eliminat 478 de cazuri din evidențele transmise Comisiei Europene, iar România riscă să piardă fonduri din PNRR.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, susține că în documentele transmise Comisiei Europene pentru raportarea rezultatelor procesului de dezinstituționalizare au fost incluse inclusiv persoane decedate. Oficialul îl acuză pe fostul responsabil de acest dosar, Dragoș Pîslaru, că ar fi permis transmiterea unor date incorecte, în urma cărora România riscă să piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Într-un mesaj publicat luni, 2 noiembrie, pe Facebook, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a criticat modul în care au fost prezentate rezultatele programului destinat persoanelor cu dizabilități.
„Dragoș Pîslaru a raportat persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate! Asta arată cinism și lipsă de profesionalism. În plus, alte aproape 500 de cazuri au fost neconforme. Au cosmetizat cifrele, au făcut raportări false”, a susținut Petre Florin Manole.
Ministrul avertizează că neregulile constatate pot atrage o corecție financiară în cadrul PNRR, cu efect asupra fondurilor pe care România le poate primi.
„România va pierde bani, pentru că verificarea și raportarea, care trebuiau făcute în lunile iulie și august, au fost greșite”, a transmis acesta.
Aproape 500 de persoane au fost scoase din raportarea inițială
Potrivit datelor prezentate de Petre Florin Manole, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) anunțase, la începutul lunii septembrie, că România și-a îndeplinit ținta asumată prin PNRR. Raportarea instituției indica un total de 3.976 de persoane dezinstituționalizate.
Verificările ulterioare au schimbat însă situația: 478 de cazuri au fost eliminate, după ce s-a constatat că nu respectau criteriile necesare pentru a fi incluse în această categorie.
Printre neregulile identificate se numără persoane decedate, beneficiari mutați în alte centre rezidențiale și persoane care nu se aflau în instituții de îngrijire înainte de anul 2020. De asemenea, au fost descoperite dosare fără documente justificative, precum și situații în care beneficiarii locuiau în forme nereglementate sau se aflau încă în procesul de dezinstituționalizare.
În urma acestor verificări, numărul cazurilor validate a coborât la 3.498, cu 478 mai puțin decât cifra anunțată inițial.
„Așadar, cifra reală nu era 3.976, ci 3.498 de persoane dezinstituționalizate”, a precizat Manole.
Ministrul afirmă că angajații au avertizat asupra problemelor încă din august
Petre Florin Manole susține că neregulile nu au fost descoperite abia după transmiterea raportării, ci că angajați ai Ministerului Muncii ar fi semnalat problemele în scris încă din luna august.
În cronologia prezentată de ministru, cadrul general al procesului era stabilit până la 8 iulie, iar dosarul a fost predat noii conduceri a ANPDPD în data de 10 iulie. Instituția ar fi avut, astfel, la dispoziție aproape două luni pentru a verifica documentele, termenul indicat fiind 31 august.
Ministrul reclamă că, deși existau avertismente privind posibilele neconcordanțe, Comisiei Europene i-au fost transmise informații greșite, inclusiv date referitoare la persoane decedate. Raportarea ar fi fost făcută sub semnătura președintei ANPDPD.
„Nu doar că acest lucru nu s-a întâmplat, ci mai grav, sub semnătura președintei ANPDPD, s-au transmis Comisiei Europene date greșite, inclusiv persoane decedate”, a afirmat Manole, referindu-se la verificările solicitate anterior.
Conform explicațiilor oferite de ministrul Muncii, Comisia Europeană a identificat, după analizarea documentelor, informații incomplete și cazuri care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate. În consecință, instituția europeană ar fi solicitat revizuirea de urgență a raportării.
Petre Florin Manole afirmă că nu va susține menținerea cifrelor inițiale în condițiile în care acestea nu pot fi demonstrate prin documente justificative. Ministrul respinge posibilitatea ca datele incorecte să fie păstrate doar pentru a confirma îndeplinirea țintei asumate de România.
„Nu vom acoperi această greșeală și nu vom înlocui realitatea cu o cifră convenabilă”, a declarat ministrul Muncii.