Drona care merge pe apă și se scufundă ca un submarin a fost testată în România

În paralel, un document al companiei americane Ocean Aero arată că o dronă autonomă capabilă să navigheze la suprafața apei și să se scufunde asemenea unui submarin a desfășurat deja o misiune în apele teritoriale ale României.

Nicușor Dan anunță intrarea României în proiectul NATO Drone Edge

Președintele Nicușor Dan a declarat la Summitul NATO de la Ankara că România își asumă un rol mai important în apărarea colectivă și în securitatea regiunii Mării Negre.

Șeful statului a precizat că, în acest an, cheltuielile cumulate pentru apărare și securitate vor ajunge la 3,7% din PIB.

„Lucrăm pentru dezvoltarea unei industrii de apărare transatlantice mai puternice și mai capabile. De aceea, România s-a alăturat proiectului NATO Drone Edge”, a transmis președintele.

Inițiativa este una dintre cele mai importante decizii adoptate la summitul de la Ankara. NATO intenționează să investească peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în sisteme de apărare împotriva dronelor și urmărește să crească de cinci ori numărul militarilor instruiți pentru operarea acestora până la sfârșitul anului 2027.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că proiectul funcționează ca un fel de piață comună a tehnologiilor testate și validate de NATO, din care statele membre vor putea realiza achiziții coordonate.

Drona care poate pluti și apoi se poate scufunda a fost deja folosită în România

În același timp, un briefing al companiei Ocean Aero, actualizat în 8 iulie 2026 și intitulat „Romania Port Security Overview”, arată că sistemul autonom TRITON a executat deja o misiune în apele teritoriale românești.

Compania descrie TRITON drept singurul vehicul autonom din lume care poate opera atât la suprafață, cât și sub apă și care dispune de inteligență artificială pentru evitarea amenințărilor.

Documentul susține că România a autorizat desfășurarea unor activități hidrografice maritime și că misiunea realizată de TRITON a reprezentat prima operațiune reală de acest tip efectuată de un sistem autonom fără echipaj în apele teritoriale românești.

Potrivit briefingului, misiunea s-a încheiat cu succes.

Cum funcționează TRITON

TRITON este conceput să îndeplinească mai multe tipuri de misiuni și poate petrece perioade îndelungate atât la suprafață, cât și sub apă.

Datele tehnice prezentate de Ocean Aero arată că sistemul are o autonomie de peste 30 de zile la suprafață și mai mult de 10 zile în regim subacvatic. Aparatul poate coborî până la 100 de metri adâncime și poate transporta o încărcătură de aproximativ 160 de kilograme.

Vehiculul utilizează mai multe sisteme de comunicații, inclusiv GPS, rețele celulare, comunicații prin satelit și Starlink.

Compania susține că drona poate fi configurată pentru cartografiere submarină, misiuni de informații și supraveghere, război antisubmarin și operațiuni de detectare a minelor marine.

În misiunile de supraveghere, sistemul ar putea detecta ținte la distanțe de până la 10 kilometri prin senzori optici și de semnal.

Miza pentru România este protejarea infrastructurii din Marea Neagră

Documentul Ocean Aero insistă asupra faptului că securitatea în Marea Neagră nu se rezumă doar la ceea ce se întâmplă la suprafața apei.

Printre obiectivele considerate critice sunt enumerate conductele de petrol și gaze, infrastructura energetică offshore, cablurile de telecomunicații și cele de transport al energiei electrice.

Potrivit companiei, noile tehnologii sunt necesare pentru detectarea minelor, a echipamentelor de supraveghere și a eventualelor intruziuni subacvatice.

România, Bulgaria și Turcia își extind cooperarea în Marea Neagră

Schimbările de strategie au fost confirmate și de deciziile adoptate la Summitul NATO de la Ankara.

România, Bulgaria și Turcia au convenit să extindă misiunile grupului comun de combatere a minelor din Marea Neagră și să includă în atribuțiile acestuia și protecția infrastructurii critice, precum conductele, cablurile de telecomunicații și infrastructura energetică.

Grupul a fost creat în 2024, după apariția unui număr mare de mine plutitoare în urma invaziei ruse din Ucraina.

Până în prezent, peste 150 de mine au fost neutralizate în Marea Neagră.

Incidentul de la Constanța a accelerat planurile de securitate

Subiectul a devenit și mai sensibil după incidentul cu drona maritimă din apropierea Constanței.

Președintele Nicușor Dan a declarat că autoritățile române au întocmit deja un raport preliminar și au transmis întrebări părții ucrainene, urmând ca documentul final să fie completat după primirea răspunsurilor.

Ministerul Apărării a anunțat anterior că, în decembrie 2025, Forțele Navale Române au neutralizat în Marea Neagră o dronă maritimă de tip Sea Baby, aflată la aproximativ 36 de mile marine est de Constanța.

De la începutul războiului din Ucraina, forțele române monitorizează permanent zona maritimă și fluvială de responsabilitate și au asigurat libertatea de navigație pentru peste 12.000 de nave comerciale care au traversat Marea Neagră.

Americanii pregătesc și o facilitate la Marea Neagră

Briefingul Ocean Aero include și un proiect industrial cu miză directă pentru România.

Compania vorbește despre dezvoltarea unei facilități în regiunea Mării Negre, denumită „Romania Black Sea Facility”, care ar urma să includă spații de producție și birouri și să fie pregătită până în iunie 2027.

Planul prevede angajarea a aproximativ 150-200 de persoane și transformarea facilității într-un centru pentru producția, testarea și dezvoltarea tehnologiilor destinate pieței europene.

România intră și în noua rețea NATO de supraveghere

Pe lângă proiectul Drone Edge, România a decis să participe și la dezvoltarea viitoarei platforme NATO GlobalEye, care va înlocui actualele avioane de avertizare timpurie AWACS.

Sistemul va combina supravegherea aeriană, maritimă și terestră și va putea detecta amenințări complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete de croazieră și rachete balistice.

În noua arhitectură de securitate a NATO, România încearcă să integreze apărarea anti-dronă, monitorizarea infrastructurii subacvatice și protecția porturilor și a rutelor comerciale din Marea Neagră.

Pentru București, miza nu mai este doar identificarea dronelor care apar în apropierea litoralului, ci protejarea întregii infrastructuri critice din regiune, de la conducte și cabluri submarine până la porturi și terminale energetice.