Persoanele care vorbesc mai multe limbi par să aibă un creier mai tânăr, iar efectele sunt mai vizibile în cazul celor care au început să învețe limbi străine de la o vârstă fragedă. Concluzia apare într-un studiu prezentat la Barcelona, care a analizat legătura dintre multilingvism și îmbătrânirea creierului.
Studiul a constatat că persoanele care vorbesc două limbi au un creier care pare cu aproximativ șase ani mai tânăr decât al celor care vorbesc o singură limbă. În cazul celor care vorbesc trei limbi, diferența este de aproximativ șapte ani, iar la persoanele care vorbesc patru limbi, creierul pare cu aproximativ 13 ani mai tânăr, potrivit The Guardian.
De ce contează conexiunile din creier
Creierul uman este format din miliarde de celule nervoase care comunică între ele. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, aceste conexiuni tind să se deterioreze treptat, iar acest lucru poate duce la scăderea memoriei și la o viteză mai mică de gândire.
Cercetări anterioare observaseră deja că persoanele din țările europene unde nivelul de cunoaștere a limbilor străine este mai ridicat tind să îmbătrânească mai lent. De această dată, studiul a urmărit mai atent efectul vorbirii mai multor limbi asupra creierului fiecărui individ, nu doar la nivel de populație.
Cine a participat la studiu
Oameni de știință din Spania, Chile, Argentina și Irlanda au comparat persoane care locuiesc în regiunea Țării Bascilor, o zonă cunoscută pentru nivelul ridicat de multilingvism. Participanții vorbeau spaniolă, bască, franceză și/sau engleză, iar cercetătorii au analizat felul în care experiența lingvistică se poate reflecta în activitatea creierului.
Pentru a măsura vârsta neurologică, cercetătorii au folosit magnetoencefalografia, o metodă prin care au analizat activitatea cerebrală a 728 de persoane de vârste diferite și cu niveluri diferite de cunoaștere a limbilor străine. Apoi, au folosit inteligența artificială pentru a procesa rezultatele și pentru a calcula nivelul normal al conectivității cerebrale pentru fiecare vârstă.
Cum au fost comparate rezultatele
După prima analiză, cercetătorii au folosit și un al doilea grup, independent, format din 144 de persoane. Acesta a inclus un număr egal de participanți care vorbeau una, două, trei sau patru limbi, pentru ca specialiștii să poată compara mai clar diferențele dintre ei.
Dr. Lucia Amoruso, de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián, a explicat că rezultatele nu țin doar de numărul limbilor vorbite, ci și de nivelul de cunoaștere și de momentul în care acestea au fost învățate.
„Pe scurt, persoanele care vorbeau mai multe limbi aveau creiere care păreau mai tinere decât ar fi fost de așteptat pentru vârsta lor cronologică. Efectul nu era legat doar de numărul limbilor vorbite. Un nivel mai ridicat de competență lingvistică și învățarea unei a doua limbi la o vârstă fragedă au fost, de asemenea, asociate cu o întârziere a îmbătrânirii creierului. Acest lucru sugerează că experiența multilingvă contează ca un proces gradual: nu este vorba doar despre a fi bilingv sau nu, ci despre profunzimea și durata experienței lingvistice.”
Specialiștii spun că rezultatele trebuie privite cu prudență
Cercetătorii au ținut cont de factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație al participanților. Totuși, aceștia au atras atenția că nu pot exclude influența altor elemente care pot afecta sănătatea creierului, cum ar fi stilul de viață sau implicarea în activități sociale.
Comentând rezultatele, prof. Christina Dalla, specialistă în neuroștiințe la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, a spus că învățarea limbilor străine ar putea ajuta creierul să rămână mai tânăr pentru mai mult timp, mai ales dacă procesul începe devreme.
„Acest studiu sugerează că învățarea unei a doua, a treia sau chiar a patra limbi ar putea ajuta creierul să rămână mai tânăr pentru mai mult timp, iar cu cât începem mai devreme, cu atât este mai bine. Există numeroase motive pentru a învăța o limbă străină la orice vârstă – sociale, culturale și pentru sănătatea creierului – astfel că ar trebui să susținem învățarea limbilor atât în școală, cât și pe tot parcursul vieții, chiar dacă este dificil.”
Ce alte explicații pot exista
Eef Hogervorst, profesor de psihologie biologică la Universitatea Loughborough, a îndemnat însă la prudență în interpretarea rezultatelor. Deși dovezile sugerează că multilingvismul este asociat cu o rezistență mai bună a creierului, aceasta a explicat că pot exista și alți factori care influențează rezultatele.
Potrivit acesteia, este posibil ca persoanele care vorbesc mai multe limbi să aibă și un stil de viață mai sănătos sau acces la alte activități benefice pentru creier. Printre acestea se pot număra cititul, învățarea continuă și practicarea unui instrument muzical.
