O nouă lovitură pentru Ilie Bolojan vine chiar din instanță! Magistrații Curții de Apel București au desființat grupul de lucru pentru modificarea legilor justiției ce a fost creat de premierul demis, potrivit Realitatea PLUS.
Curtea de Apel București a anulat decizia prin care Ilie Bolojan a înființat, la Palatul Victoria, Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Hotărârea vine după ce existența acestui grup de lucru a fost contestată în instanță, iar activitatea sa fusese deja pusă sub semnul întrebării de mai multe critici venite din zona juridică.
Comitetul fusese creat pentru a analiza legile justiției și pentru a pregăti posibile modificări legislative, însă demersul a stârnit controverse încă de la început. Criticii au susținut că implicarea directă a Guvernului într-un astfel de proces ridică probleme de legitimitate, mai ales într-un domeniu sensibil, care privește organizarea sistemului judiciar și funcționarea justiției.
Comitetul pentru legile justiției, anulat de instanță
Magistrații Curții de Apel București au admis acțiunea depusă împotriva deciziei de înființare a comitetului și au anulat actul prin care acesta fusese creat. Hotărârea nu este definitivă, ceea ce înseamnă că poate fi atacată cu recurs în termenul prevăzut de lege.
Decizia instanței reprezintă un nou moment important într-un dosar care a atras atenția asupra felului în care ar trebui pregătite modificările din justiție. Înainte de această hotărâre, activitatea comitetului fusese deja suspendată, după o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Practic, instanțele au analizat atât funcționarea acestui organism, cât și actul prin care el a fost constituit.
Grupul de lucru fusese gândit ca un organism de analiză a legilor justiției, cu rolul de a formula propuneri privind modificarea legislației din domeniu. Tocmai această zonă de intervenție a provocat reacții puternice, pentru că legile justiției sunt legi organice și vizează direct arhitectura sistemului judiciar.
Contestatarii au susținut că un astfel de demers trebuia să respecte reguli clare de transparență, consultare și legitimitate instituțională. Dincolo de intenția declarată de analiză, problema ridicată a fost legată de felul în care Guvernul se poate implica în pregătirea unor schimbări care ating funcționarea justiției. Într-un domeniu atât de sensibil, orice inițiativă care pare grăbită sau insuficient explicată poate genera suspiciuni și reacții dure.
CSM a criticat activitatea acestui for
Comitetul pentru legile justiției a fost criticat și din interiorul sistemului judiciar. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a catalogat activitatea acestui for drept un „proces lipsit de credibilitate”, contestând legitimitatea implicării Guvernului în modificarea arhitecturii legilor organice din justiție.
Această poziție a arătat că problema nu era doar una politică, ci și una instituțională. Judecătorii au transmis, în esență, că modificările care privesc justiția nu pot fi tratate ca un simplu proiect administrativ al Executivului. Ele au nevoie de consultare reală, de respectarea rolului CSM și de un cadru în care sistemul judiciar să nu fie pus în fața unor decizii deja conturate în afara sa.
Pentru Ilie Bolojan, hotărârea Curții de Apel București este o lovitură politică și juridică, mai ales pentru că vizează un proiect prezentat ca parte a unei posibile reforme în justiție. Chiar dacă decizia nu este definitivă, anularea actului de înființare arată că instanța a văzut probleme serioase în modul în care a fost construit acest demers.
