Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) trage un semnal de alarmă privind sustenabilitatea financiară a sistemului public de sănătate. Potrivit instituției, decontările pentru spitale și medicamentele compensate înghit aproape 80% din bugetul FNUASS, creat din contribuțiile românilor, o dinamică ce poate duce la consecințe severe în lipsa unor reforme urgente.
Din anul 2015, susținerea majorărilor salariale pentru personalul din spitalele publice s-a realizat prin fondurile CNAS. În timp, această schemă a distorsionat mecanismul de finanțare, ajungându-se ca influențele salariale să fie egale cu resursele alocate efectiv serviciilor medicale pentru pacienții internați.
„Acest sistem dual de finanțare nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienților, distorsionează plata pe caz rezolvat și este un factor de descurajare a concurenței între unitățile medicale”, precizează CNAS.
Pentru corectarea acestei anomali, instituția lucrează la introducerea finanțării majorărilor salariale direct în tarifele pentru serviciile medicale spitalicești per caz rezolvat.
Consumul de medicamente: Trecerea la varianta generică pentru extinderea accesului
Cheltuielile cu medicamentele compensate s-au dublat comparativ cu anul 2015, înregistrând creșteri anuale de până la 20%. În prezent, medicamentele inovative reprezintă peste 80% din bugetul decontat, deși cantitativ înseamnă doar 48% din tratamentele acordate.
Pentru a preveni blocajul sistemului, CNAS propune încurajarea prescrierii de medicamente generice și biosimilare – opțiuni mult mai ieftine, care oferă aceleași garanții clinice, de siguranță și eficacitate.
„În loc să ai un medicament foarte scump, ai putea să ai două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleași probleme și să ai un acces mai mare al pacienților”, a subliniat premierul interimar, Ilie Bolojan.
Reacția asociațiilor de pacienți: „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”
Planul de economii avansat de guvernanți a stârnit îngrijorări profunde în rândul organizațiilor de pacienți. Acestea atrag atenția că o abordare axată strict pe reducerea costurilor riscă să agraveze lipsurile deja existente în farmacii.
Reprezentanții pacienților avertizează asupra riscurilor majore asociate cu această reformă:
Discontinuitatea în aprovizionare: Retragerea de pe piața din România a numeroase medicamente din cauza politicii stricte de preț.
Limitarea opțiunilor terapeutice: Risc crescut ca bolnavii cronic să rămână fără tratamentele specifice de care depind.
Economii iluzorii: Un sistem nu devine mai eficient dacă realizează economii pe hârtie, dar lasă pacienții fără acces real la terapii.
Conducerea CNAS dă asigurări că scopul măsurilor nu este restricționarea accesului la tratamente, ci eficientizarea resurselor limitate provenite din cota de CASS de 10%, sensibil mai mică față de media europeană.
Citește și: Avertisment dur transmis de pacienți lui Ilie Bolojan: Tratamentele din hârtii nu salvează vieți
Ce sunt medicamentele generice și biosimilare?
Acestea sunt echivalente terapeutice ale medicamentelor originale (inovative) ale căror brevete au expirat. Au aceeași substanță activă, eficacitate și siguranță, dar se vând la prețuri considerabil mai mici.
De ce dorește CNAS schimbarea normelor de compensare?
Instituția avertizează că, în ritmul actual de creștere a prețurilor la tratamentele inovative, bugetul nu va mai putea acoperi intrarea în tratament a noilor pacienți.
