Continuă audierile maraton în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, care ar fi apelat la persoane influente pentru a-și rezolva problemele cu autoritățile. Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, este așteptată vineri, 9 octombrie, la DNA Iași, pentru o nouă rundă de audieri. Aceasta este cercetată într-un dosar în care procurorii verifică presupuse intervenții pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, conform Realitatea PLUS.
Cristina Trăilă, așteptată din nou la DNA Iași în dosarul Fănel Bogos
Fosta reprezentantă a Guvernului ar urma să ajungă din nou în fața procurorilor anticorupție, după ce a mai fost audiată de două ori în acest dosar. Cristina Trăilă are calitatea de suspect și este cercetată pentru complicitate la folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Anchetatorii susțin că, în perioada 3-4 noiembrie 2025, aceasta l-ar fi ajutat pe Mihai Barbu, fostul lider al PNL Vaslui, să exercite influență asupra conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Scopul ar fi fost înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană acceptată de omul de afaceri Fănel Bogos.
Despăgubiri de 3 milioane de euro și controale reduse. Ce urmărea afaceristul Fănel Bogos
Potrivit anchetatorilor, presupusele intervenții ar fi urmărit obținerea unor avantaje importante pentru firmele administrate de Fănel Bogos. Printre acestea se numărau aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro, dar și reducerea sau oprirea controalelor sanitar-veterinare la fermele omului de afaceri.
Scandalul a pornit după ce, în septembrie 2024, la una dintre fermele afaceristului a fost descoperit un focar de salmoneloză. Societatea a solicitat despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, însă DSVSA Vaslui a refuzat aprobarea dosarului. Ulterior, potrivit procurorilor, Bogos ar fi încercat să obțină schimbarea directorului instituției.
Cristina Trăilă a mai fost audiată de două ori. Ce le-a spus procurorilor
Cristina Trăilă a ajuns prima dată în fața procurorilor DNA Iași pe 25 august 2026, când a fost informată oficial despre acuzațiile care o vizează. La scurt timp după începerea urmăririi penale, aceasta și-a anunțat demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, susținând că este nevinovată. Pe 16 septembrie, fosta reprezentantă a Guvernului s-a prezentat din nou la DNA Iași, unde a fost audiată aproximativ cinci ore. La acel moment, Cristina Trăilă a precizat că ea a solicitat să dea declarații, pentru a clarifica informațiile și neconcordanțele pe care susținea că le-a identificat în dosar.
„Nu m-au chemat, eu am solicitat să vin la audieri. Este declaraţia mea, este solicitarea mea”, a afirmat Cristina Trăilă înaintea audierii. Ulterior, aceasta a precizat că le-a oferit procurorilor explicații și a depus mai multe documente pe care le consideră relevante pentru anchetă.
Fosta reprezentantă a Guvernului a respins acuzațiile și a susținut că nu a făcut presiuni asupra conducerii ANSVSA. De asemenea, a afirmat că dosarul nu are legătură cu Ilie Bolojan și că declarațiile date de ea în fața procurorilor nu au vizat activitatea acestuia.
Cum a ajuns Fănel Bogos în biroul lui Ilie Bolojan. Premierul, audiat ca martor
În acest dosar apare și întâlnirea pe care Fănel Bogos a avut-o cu Ilie Bolojan, pe 23 septembrie 2025, la Palatul Victoria. Discuția ar fi fost intermediată de Mihai Barbu, fostul lider al PNL Vaslui. Anchetatorii au verificat împrejurările în care omul de afaceri a ajuns să discute cu șeful Guvernului. Pe 2 octombrie 2026, Ilie Bolojan a fost audiat la DNA Iași, în calitate de martor, timp de peste două ore. Potrivit explicațiilor transmise de Guvern, acesta a răspuns întrebărilor privind audiența acordată afaceristului și a oferit toate informațiile solicitate de procurori.
Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență. Omul de afaceri a respins acuzațiile și a susținut că, în discuția avută cu Ilie Bolojan, nu a fost vorba despre bani. Ancheta continuă, iar procurorii încearcă să stabilească rolul fiecărei persoane implicate în presupusele intervenții.
