Cazul de ciumă din Rusia. Alexandru Rafila vorbește despre virusul suspect și probele la care nimeni nu are acces

Întrebat dacă există motive de îngrijorare și dacă este vorba într-adevăr despre o pneumonie cu o cauză necunoscută, așa cum au transmis autoritățile ruse, Rafila a analizat informațiile disponibile și a explicat de ce nu consideră că ar fi vorba despre ciumă.

Rafila explică de unde a apărut legătura cu ciuma

Fostul ministru al Sănătății a explicat că legătura cu această boală a apărut în principal din cauza locului în care lucra cercetătoarea și a activității institutului respectiv.

„Acum hai să luăm puțin în ordine și cronologică și să comentăm puțin declarațiile și din partea celor de acolo, din Rusia, și declarațiile de la nivelul organizațiilor internaționale.

Legătura cu ciuma acestui caz, care a fost menționată pentru prima dată după decesul unei cercetătoare în vârstă de 28 de ani, a fost mai degrabă legată de numele institutului unde aceasta lucra, care se ocupa teoretic cu cercetări pentru combaterea ciumei. Ulterior însă autoritățile ruse au comunicat că moartea s-a dovedit a fi produsă de o pneumonie cu o cauză necunoscută.”

De ce Rafila nu ar putea fi vorba despre ciumă

Rafila a explicat că, în opinia sa, o eventuală expunere profesională nu ar fi trebuit să ducă la dezvoltarea formei pneumonice a bolii, dacă au fost aplicate imediat măsurile de tratament profilactic.

Eu personal nu cred că este vorba despre ciumă, pentru că și dacă a existat riscul de contaminare în timpul lucrului, tratamentul profilactic antibiotic administrat imediat într-o astfel de situație este foarte eficient și nu se ajunge cu siguranță la forma pneumonică a acestei boli.”

El a făcut referire și la măsurile de protecție existente în astfel de laboratoare și la faptul că personalul este vaccinat.

„Mai mult, personalul din aceste laboratoare este vaccinat, sigur, cu un vaccin experimental, nu cu un vaccin care este de largă utilizare. Tocmai pentru că ei au un anumit risc legat de profesiunea pe care o desfășoară. Mai mult, carantinarea unui număr mare de persoane, care depășește substanțial numărul de persoane care lucrează acolo în institut, adică lucrau în jur de 80 și au carantinat circa 200, arată că a existat o preocupare pentru o boală cu transmitere respiratorie probabil, care se transmite ușor.

Rafila ia în calcul mai degrabă o infecție virală

Din informațiile prezentate până acum, fostul ministru al Sănătății consideră că ipoteza unei infecții virale ar putea fi mai plauzibilă decât cea a unei infecții bacteriene.

„Opinia mea este că mai degrabă se referă la o infecție virală decât la o infecție bacteriană, Yersinia pestis este o bacterie. Probabil că nu vom avea un răspuns sau nu vor permite unor echipe internaționale de experți să ajungă la fața locului decât în momentul în care vor fi siguri că nu există nici riscul de contaminare și nici măcar nu se poată să facă probabil un diagnostic retrospectiv, adică un diagnostic folosind produse prelevate de la persoana decedată.”

Ce spune despre riscul unei epidemii sau pandemii de ciumă

În ipoteza în care cazul s-ar dovedi totuși legat de ciumă, Rafila spune că tratamentul disponibil și modul în care sunt gestionate focarele fac improbabil un pericol de amploare.

„Dacă este vorba de ciumă, cu siguranță nu este niciun fel de pericol în ceea ce privește o epidemie sau o pandemie. Sunt focare în fiecare an, mai ales în Africa, 80% din focarele de ciumă sunt în Africa, apar în fiecare an, sunt ținute sub control pentru că tratamentul antibiotic este eficient și atunci când este administrat profilactic, adică o persoană care vine în contact cu cineva bolnav, dacă ia imediat tratament antibiotic nu face boala. Asta este realitatea.

Un alt agent patogen ar schimba situația

Problema ar fi diferită dacă pneumonia ar fi provocată de un microorganism despre care nu există încă informații clare. În acest caz, spune Rafila, nu pot fi făcute evaluări privind transmisibilitatea și patogenitatea.

Dacă este vorba însă despre alt agent patogen, lucrul ăsta n-avem de unde să știm până în momentul de față, atunci sigur că nu putem să facem comentarii, pentru că gradul de transmisibilitate și patogenitatea pe care ar putea să-l aibă un alt microorganism nu poate fi comentată până nu se știe despre ce microorganism este vorba.

De ce contează o eventuală inspecție internațională în Rusia

Fostul ministru al Sănătății a adus în discuție și obligațiile internaționale privind controlul armelor biologice și al agenților biologici care ar putea fi utilizați în acest scop.

Rusia, ca și România, ca și multe alte state, este parte la o convenție a ONU privind controlul armelor biologice sau agenților biologici care pot avea o astfel de utilizare. Sigur că lucrul ăsta obligă și la inspecții la fața locului, dar faptul că ei evită o inspecție la fața locului nu cred că este foarte încurajator.

Apel la calm

În același timp, Rafila consideră că informațiile apărute până acum nu justifică panica în rândul populației. El a amintit și de efectele pe care le-a avut pandemia de COVID-19 asupra percepției publice și asupra modului în care au fost luate unele măsuri.

Lumea sigur nu trebuie să se sperie, nu trebuie să intrăm în niciun fel de panică. Știți bine că pandemia COVID-19 a lăsat urme foarte serioase din acest punct de vedere, panică, măsuri câteodată pripite, și lucrul ăsta nu trebuie să se repete din punctul meu de vedere, dar sigur trebuie monitorizat, trebuie văzut dacă până la urmă autoritățile ruse, în urma presiunilor internaționale, vor accepta o inspecție la fața locului care să clarifice aceste probleme. Repet, dacă este vorba de ciumă, cu siguranță nu putem discuta despre un pericol de pandemie.”

Cât de repede ar putea fi identificat agentul patogen

Întrebat cât timp ar fi necesar pentru a se afla exact cauza decesului și dacă suspiciunea privind un virus ar putea fi confirmată, fostul ministru al Sănătății a explicat că identificarea ar depinde de accesul la probe.

”Nu putem să aflăm decât dacă autoritățile ruse fie comunică ele acest lucru, adică dacă comunică o identificare a unui agent patogen care a determinat decesul acelei tinere, sau dacă o misiune internațională merge la fața locului, prelevează probe și se pot testa. Testarea în sine nu este în momentul de față o problemă, pentru că există teste sau tehnici de identificare moleculară oricărui microorganism și lucrul ăsta se poate face într-un interval relativ scurt.

Problema nu este asta, problema este că nu ai cum să ajungi la probele care au fost luate de la persoana decedată, care ar putea să clarifice problema.”

Poate Rusia să blocheze accesul unei misiuni internaționale

Alexandru Rafila a fost întrebat dacă autoritățile ruse ar putea împiedica o misiune internațională să ajungă la locul incidentului și să preleveze probele necesare.

„Absolut. Vedeți? Acum este și o chestiune care putem să lămurească o discuție foarte amplă în spațiul public. Toată lumea spune că deciziile OMS sunt obligatorii. Nu sunt obligatorii. Deciziile OMS sau dorințele OMS sau recomandările OMS sunt facultative și fiecare stat membru al Organizației Națiunilor Unite și implicit al OMS, care este agenția Națiunilor Unite, face așa cum consideră. Deci nu există niciun fel de posibilitate legală de a forța în vreun fel mâna unui stat membru, inclusiv a Rusiei, dacă acel stat membru refuză colaborarea sau o inspecție la fața locului.”

Care este nivelul de risc pentru populație

În ceea ce privește riscul pentru oameni, Rafila a fost întrebat dacă există motive reale de îngrijorare, dincolo de apelurile la calm și la evitarea unor reacții pripite.

„În momentul de față nu putem discuta despre așa ceva, pentru că nivelul de risc stabilit de OMS pentru regiunea europeană este foarte scăzut. Acesta este nivelul de risc, inclusiv pentru Rusia, este același nivel, mai puțin la regiunea în care s-a petrecut acest incident, unde este calificat drept slab. Dar oricum nu este o problemă de sănătate publică reală.”