Ce conțin jeleurile pentru copii. Studiu: până la 14 lingurițe de zahăr și zeci de aditivi în 100 de grame

Concluzia cea mai importantă este că toate produsele analizate depășesc limita de zahăr recomandată pentru alimentele destinate copiilor. Practic, în multe cazuri, jeleurile sunt construite aproape complet în jurul zahărului și al siropului de glucoză, iar valoarea nutritivă este foarte scăzută. De aceea, specialiștii atrag atenția că aceste dulciuri nu ar trebui privite ca o gustare obișnuită, mai ales atunci când sunt consumate des.

Cât zahăr pot avea jeleurile

Potrivit studiului, conținutul de zahăr din jeleuri variază între 43 și 85 de grame la 100 de grame de produs. Asta înseamnă echivalentul a aproximativ 7 până la 14 lingurițe de zahăr într-o cantitate care poate fi consumată foarte ușor, mai ales de copii. Problema este că aceste valori sunt mult peste recomandările pentru produsele destinate preșcolarilor și școlarilor.

Toate cele 44 de produse analizate depășesc pragul de 15 grame de zahăr la 100 de grame, prevăzut în lista alimentelor nerecomandate copiilor. În același timp, recomandarea privind consumul de zaharuri libere este de maximum 25 de grame pe zi. Prin comparație, 100 de grame de jeleuri pot conține de aproape trei ori cantitatea maximă recomandată pentru o zi întreagă.

Conținutul mare de zahăr explică și valoarea energetică ridicată a acestor produse. Jeleurile analizate au între 307 și 382 kcal la 100 de grame, ceea ce înseamnă multe calorii venite aproape exclusiv din zahăr, fără un aport real de fibre, vitamine sau minerale. Cu alte cuvinte, copilul primește energie rapidă, dar nu și nutrienți care să ajute organismul.

Zahărul și siropul de glucoză sunt principalele ingrediente

Analiza etichetelor arată că jeleurile sunt fabricate, în cele mai multe cazuri, din zahăr și sirop de glucoză. La 64% dintre produse, primul ingredient de pe etichetă este siropul de glucoză, iar la 36% primul ingredient este zahărul. Acest lucru contează, pentru că ingredientele sunt trecute pe etichetă în ordinea cantității, de la cel mai mult la cel mai puțin.

Și al doilea ingredient confirmă aceeași tendință. În 59% dintre produse apare zahărul, în 25% apare siropul de glucoză, în 12% făina de grâu, iar în 4% apa. Ca al treilea ingredient apar mai des apa, gelatina, siropul de glucoză, pectinele, sucul de fructe, dextroza sau amidonul de porumb.

Practic, în majoritatea produselor, primele poziții de pe etichetă sunt ocupate de diferite forme de zahăr. Chiar dacă unele jeleuri pot avea suc de fructe sau alte ingrediente care sună mai prietenos, acestea apar de obicei în cantități mici și nu schimbă caracterul general al produsului. Baza rămâne una foarte dulce, cu valoare nutritivă redusă.

Aproape toate produsele analizate conțin arome artificiale

Un alt rezultat important al studiului arată că 91% dintre jeleurile analizate conțin arome artificiale. Acestea sunt folosite pentru a da produselor gusturi intense de fructe, chiar și atunci când ingredientele naturale sunt puține sau lipsesc aproape complet. Pentru copii, aromele puternice fac produsul mai atractiv și pot încuraja consumul repetat.

În cele 44 de produse analizate au fost identificați 34 de aditivi alimentari diferiți. Aditivii nu înseamnă automat un pericol imediat, însă numărul mare de substanțe folosite într-un produs destinat mai ales copiilor ridică întrebări firești. Cu cât un aliment este mai procesat, cu atât este mai important ca părinții să citească atent eticheta și să înțeleagă ce cumpără.

Jeleurile sunt, în general, produse care mizează pe gust, textură și culoare, nu pe valoare nutritivă. Tocmai de aceea, ele ajung să conțină combinații de zahăr, siropuri, gelifianți, arome și coloranți, toate gândite pentru a crea un produs foarte plăcut la gust și ușor de consumat în cantități mari.

Aproape jumătate dintre jeleuri conțin coloranți sintetici

Potrivit analizei, 47% dintre produsele verificate conțin coloranți sintetici. Printre aceștia se numără caramelul cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, roșu Allura și Sunset Yellow. Acești coloranți sunt folosiți pentru ca jeleurile să aibă nuanțe intense, lucioase și atrăgătoare, mai ales pentru copii.

Autorii studiului atrag atenția că unii coloranți au fost asociați, în funcție de substanță și de sensibilitatea fiecărei persoane, cu reacții alergice sau dermatite. De asemenea, unele cercetări au ridicat semne de întrebare privind efectele asupra comportamentului unor copii sensibili, mai ales în cazul anumitor amestecuri de coloranți alimentari.

Este important de spus că aceste studii nu arată că aditivii provoacă ADHD. Totuși, în cazul unor copii predispuși sau mai sensibili, anumite combinații de coloranți pot fi asociate cu accentuarea hiperactivității sau a problemelor de atenție. Din acest motiv, mai multe autorități și companii alimentare au început, în ultimii ani, să reducă folosirea unor coloranți sintetici.

Ce se întâmplă în organism după consumul de jeleuri

Din punct de vedere nutrițional, jeleurile sunt considerate produse cu densitate energetică mare și valoare nutritivă foarte mică. Cantitatea mare de zahăr determină o creștere rapidă a glicemiei, urmată de o secreție importantă de insulină. După această creștere rapidă, poate apărea și o scădere a energiei, ceea ce poate face copilul să ceară din nou ceva dulce.

Consumul repetat de produse foarte bogate în zahăr poate favoriza apariția cariilor dentare, excesul ponderal și obezitatea. Într-o alimentație deja bogată în zahăr, astfel de produse pot contribui și la creșterea riscului de rezistență la insulină și diabet zaharat de tip 2. Problema nu este neapărat un jeleu mâncat rar, ci obiceiul de a consuma des dulciuri cu mult zahăr și fără nutrienți importanți.

Specialiștii atrag atenția și asupra siropului de glucoză, care este absorbit rapid. Pentru că senzația de sațietate apare mai greu, copiii pot mânca mai mult decât ar avea nevoie, fără să își dea seama. Așa se ajunge ușor la un aport caloric mare, dar fără fibre, vitamine sau minerale în cantități relevante.

De ce eticheta trebuie citită cu atenție

Jeleurile sunt promovate de multe ori prin culori, forme simpatice și gusturi de fructe, dar eticheta arată ce se află cu adevărat în produs. Dacă primele ingrediente sunt siropul de glucoză, zahărul sau dextroza, înseamnă că produsul este construit în principal pe zahăr. Dacă apar și mulți coloranți, arome artificiale și aditivi, părinții pot decide mai ușor cât de des vor să ofere astfel de dulciuri copiilor.

Un produs nu devine automat sănătos doar pentru că are gust de fructe sau conține o cantitate mică de suc. În cazul jeleurilor, sucul de fructe apare de multe ori mult mai jos pe lista ingredientelor, în timp ce zahărul și siropul de glucoză sunt pe primele poziții. De aceea, ambalajul poate crea o impresie mai bună decât realitatea din compoziție.

Pentru copii, dulciurile pot exista ocazional, dar nu ar trebui să înlocuiască gustările care aduc și nutrienți. Fructele, iaurturile simple, nucile sau alte gustări potrivite vârstei pot oferi energie, dar și vitamine, minerale sau proteine. Jeleurile, în schimb, aduc în principal zahăr, culoare și aromă, fără un beneficiu real pentru organism.

Ce ar trebui să știe părinții

Concluzia studiului este că jeleurile trebuie privite ca un dulce ocazional, nu ca o gustare obișnuită pentru copii. Cantitatea mare de zahăr, prezența aromelor artificiale, a coloranților sintetici și a aditivilor alimentari arată că aceste produse sunt departe de ideea unui aliment potrivit pentru consum frecvent.

Părinții nu trebuie să se bazeze doar pe aspectul produsului sau pe mesajele de pe ambalaj. Cea mai sigură metodă este citirea etichetei, în special a primelor ingrediente și a cantității de zahăr la 100 de grame. Cu cât zahărul apare mai sus pe listă și cu cât valoarea este mai mare, cu atât produsul ar trebui oferit mai rar.

Jeleurile pot părea inofensive, pentru că sunt mici, colorate și ușor de mâncat. Totuși, atunci când sunt consumate des, ele adaugă mult zahăr în alimentația copilului, fără să aducă elemente nutritive importante. Iar acesta este motivul pentru care specialiștii le recomandă cu prudență, mai ales în cazul copiilor mici.