Politica· 4 min citire

Toni Neacșu: „Alegerile anticipate se pot organiza bine-mersi!” De ce NU este nevoie de o lege nouă

Toni Neacșu spune că anticipatele sunt perfect legale. Foto/Arhivă

Toni Neacșu spune că anticipatele sunt perfect legale. Foto/Arhivă

Scris de Iulian Budusan Publicat: 12 oct. 2026, 16:49

Fostul judecător CSM, avocatul Toni Neacșu, a declarat că organizarea de alegeri anticipate este perfecte legală și că nu este nevoie de nicio comisie parlamentară ca să constate legalitatea acestui demers.

Toni Neacșu dezvăluie ținta anticipatelor: De ce NU este nevoie de o lege nouă și care sunt singurele date în care românii pot ieși la vot

Dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate reaprind dezbaterile pe scena politică din România, după ce Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a avertizat că alegerile nu s-ar putea desfășura fără modificarea legislației actuale, iar PSD a constituit o comisie specială condusă de Marian Neacșu pentru a verifica compatibilitatea legii electorale.

Fostul judecător CSM și membru al sistemului judiciar, avocatul Toni Neacșu, demontează însă aceste argumente într-o analiză detaliată publicată pe pagina sa de Facebook. Acesta susține că alegerile anticipate pot și trebuie să fie organizate direct pe baza Constituției și a legii electorale în vigoare, fără improvizații sau legi speciale adoptate în ultimul moment.

Constituția nu face diferență între alegeri ordinare și anticipate

Conform analizei făcute de Toni Neacșu, modificarea legislației nu doar că nu este necesară, dar poate deveni periculoasă prin deschiderea căii către sesizări și blocaje la Curtea Constituțională (CCR), așa cum s-a întâmplat în 2020.

„Constituția tratează la fel alegerile ordinare și pe cele anticipate. Art. 63 alin. 2 spune că alegerile se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului SAU de la dizolvarea Parlamentului. Același articol, același termen, aceeași regulă, deci aceleași alegeri, organizate potrivit aceleiași legi”, explică fostul judecător.

Principala condiție pentru ca procesul să fie 100% legal este sincronizarea strictă între termenul de maxim 3 luni prevăzut de Constituție și termenul fix de 90 de zile prevăzut de Legea nr. 208/2015 privind publicarea Hotărârii de Guvern înainte de ziua votului (care trebuie să cadă duminica).

Calculele matematice: Când se poate dizolva Parlamentul și când ar avea loc alegerile

Numărând zi cu zi termenele legale, Toni Neacșu a întocmit un „țintar” exact al datelor posibile pentru dizolvarea Parlamentului și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate:

  • Dizolvare între 17–19 octombrie 2026 → Alegeri pe 17 ianuarie 2027

  • Dizolvare între 24–26 octombrie 2026 → Alegeri pe 24 ianuarie 2027

  • Dizolvare între 31 octombrie – 2 noiembrie 2026 → Alegeri pe 31 ianuarie 2027 (mai puțin probabilă, deoarece campania ar pica de Sărbători)

  • Dizolvare în noiembrie 2026 (în zilele de 7–9, 14–16, 21–23 sau 28–30) → Alegeri duminica, pe 7, 14, 21 sau 28 februarie 2027 (cele mai probabile scenarii)

  • Dizolvare în decembrie 2026 (doar în zilele de luni: 7, 14, 21, 28) → Alegeri pe 7, 14, 21 sau 28 martie 2027

  • Dizolvare în ianuarie 2027 (doar în zilele de luni: 4, 11, 18, 25) → Alegeri pe 4, 11, 18 sau 25 aprilie 2027

Notă specială privind luna februarie: Luna februarie 2027 nu permite nicio zi legală de dizolvare, din cauza numărului redus de zile (28), care împiedică suprapunerea termenului constituțional de 3 luni cu cel de 90 de zile din legea electorală.

Soluția juridică: Decretul prezidențial cu dată de intrare în vigoare

Pentru ca toate avizele și hotărârile de Guvern să fie pregătite în ordine, Președintele nu este obligat să semneze decretul chiar în ziua dizolvării. Acesta poate publica decretul de dizolvare în Monitorul Oficial cu câteva zile înainte, specificând că efectele juridice se produc de la o dată viitoare din calendarul legal. Din acea zi, Guvernul poate publica imediat Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor.

Ce se întâmplă cu votul prin corespondență din diaspora?

Referitor la temerea exprimată de unii politicieni că votul prin corespondență nu ar putea fi organizat la anticipate din cauza termenului de 1 aprilie prevăzut în Legea nr. 288/2015, Toni Neacșu clarifică faptul că această dată reprezintă doar o presupunere implicită a legiuitorului că alegerile au loc la sfârșitul anului.

Un termen de procedură nu poate anula dreptul constitutional la vot universal și egal. În cazul anticipatelor, înregistrarea pentru votul prin corespondență se deschide automat odată cu începerea perioadei electorale (ziua publicării HG-ului), permițând celor din diaspora să se înregistreze în fereastra legală de 45 de zile.

Concluzie: Este nevoie doar de voință politică

Nu este nevoie de modificări legislative și nici de legi organice noi — care oricum nu mai pot fi adoptate de un Parlament odată ce a fost dizolvat (art. 63 alin. 4 din Constituție). Respectarea Constituției și a calendarului matematic este singurul lucru necesar pentru organizarea corectă a alegerilor anticipate.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Politica