Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că istoria de 150 a Senatului este un argument puternic în favoarea "respingerii hotărâte a oricărei tentative de desființare a Senatului și de anulare a bicameralismului, care are în România una dintre cele mai ilustre tradiții".
El a făcut aceste declarații în Aula Academiei, la simpozionul "150 de ani - Istorie și tradiție în Senatul României, Bicameralismul parlamentar în România. Tradiție și perspective", organizat de Senat și Academia Română.
"Pentru mine, ca și pentru mulți alții, politicieni sau simpli cetățeni, această istorie reprezintă un argument foarte puternic, departe de a fi singur, în favoarea respingerii hotărâte a oricărei tentative de desființare a Senatului României și de anulare a bicameralismului, care are în țara noastră una dintre cele mai vechi și mai ilustre tradiții din Europa și din lume, dar este și o încurajare pentru redefinirea în spiritul vremurilor noastre a Senatului, atât în propria sa identitate, cât și în raport cu alte instituții ale statului și, în primul rând, cu partenerul său parlamentar, care este Camera Deputaților", a spus Tăriceanu.
Acesta a menționat că Legea electorală din 1990, ca și Constituția din 1991, "s-au grăbit să restaureze principiul bicameralismului, tradițional în sistemul politic românesc, dar nu au avut atunci mijloacele politice, nici conceptuale pentru a conferi Senatului, chiar prin legea supremă, o identitate distinctă de cea a Camerei Deputaților".
Tăriceanu a spus că, astfel, cele mai multe articolele din Constituție asociau într-o unică entitate Camera Deputaților și Senatul, atât sub aspectul alegerilor, cât și în ceea ce privește atribuțiile.
Potrivit președintelui Senatului, Constituția din 2003 a prevăzut unele distincții, dar insuficiente, între atribuțiile celor două Camere ale Parlamentului, el menționând, în acest sens, mecanismul sesizării diferențiate.
"Aceste deosebiri, după părerea mea, sunt mult prea tehnice pentru a corecta impresia de redundanță care există și care persistă", a apreciat președintele Senatului.
"În mod tradițional, Senatul era instituția care manifesta în cel mai înalt grad vocația de a reprezenta atât interesele naționale, cât și interesele regionale. În perspectiva rolului tot mai important pe care tind să îl joace regiunile în actuala configurație a Uniunii Europene, în care trebuie să se înscrie și România, consider prioritară regăsirea acestui principiu și o redefinire a Senatului, care să exprime, în forul legislativ suprem, punctul de vedere diferit al viitoarelor regiuni și să faciliteze colaborarea între acestea", a spus el.
Simpozionul care se desfășoară în Aula Academiei Române face parte din seria de acțiuni organizate cu ocazia marcării a 150 de ani de la înființarea Senatului.
La eveniment mai participă Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, vicepreședintele Comisiei pentru revizuirea Constituției, senatorul Ioan Chelaru, vicepreședintele Senatului Cristian Dumitrescu, fostul președinte al Senatului Petre Roman, academicianul Valentin Vlad, președintele Academiei României, academicianul Dan Berindei, Președintele de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române și alți membri ai Academiei.
