SRI răspunde: "Nu facem dosare penale". Dar nu infirmă că ar avea acoperiți în presă

Redăm, în continuare, comunicatul SRI:

"Ca urmare a solicitărilor mass-media sosite în ultima vreme, Serviciul Român de Informații face următoarele precizări:

Prezenta poziție  vine ca urmare a deschiderii Serviciului către opinia publică și în ideea transparenței asumate de conducerea SRI, și nu pentru a încuraja o polemică cu cei care lansează acuzații în spațiul public.

Despre “Binom” și “câmp tactic”

Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuții pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligația legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unor infracțiuni.

Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, la orice nivel.

Pe de altă parte, ofițerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situații strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor la adresa securității naționale, dar numai sub supravegherea procurorului.

Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofițerii de informații și procurori, dar ea s-a desfășurat cu stricta respectare a legislației în vigoare, într-un cadru instituțional statuat.

În faza de judecată, Serviciul are obligația de a prezenta și preda instanței, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat.

Precizăm încă o dată că a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborării , activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor contra securității naționale și a celor de terorism, precum și a altor infracțiuni grave, așa cum erau definite în lege.

Obiectivele cooperării erau schimbul de informații relevante și utile, precum și asigurarea îndeplinirii atribuțiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părți, a obligației legale de a-și acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, și nu o imixtiune în independența justiției sau a magistraților.

Despre rechizitoriile procurorilor

SRI nu a determinat și nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.

În faza de debut a urmăririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat să aibă următorul aport:

-  transmiterea de informări cu privire la săvârșirea de fapte penale;

- acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziția acestora a datelor și informațiilor deținute în legătură cu săvârșirea de infracțiuni.

Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofițeri ai Serviciului Român de Informații.

Despre implicarea SRI în arestări:

Serviciul Român de Informații îndeamnă orice persoană care deține probe sau indicii cu privire la depășirea cadrului legal în instrumentarea unor cauze penale să le prezinte de îndată organelor de cercetare penală. Vă asigurăm că Serviciul Român de Informații este direct interesat să asigure respectarea Constituției și legilor țării, fără a tolera nici cea mai mică abatere.

Mai mult, întotdeauna ne-am arătat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop înfăptuirea Justiției.

În sprijinul acestor afirmații vă precizăm că există multiple mecanisme interne de verificare și control a modului în care personalul SRI își desfășoară activitatea și misiunile.

Conducerea SRI a instituit principiul toleranței zero față de orice abuz sau abatere de la lege și conduita profesională.

Despre acoperiți în justiție, politică și presă

Personalul operativ al Serviciului Român de Informații  își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securității naționale. Serviciul respectă, în activitatea sa, principiul constituțional conform căruia judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. (art. 124 alin 3 din Constituție).

Astfel, SRI respectă cu strictețe normele legale care stabilesc incompatibilitățile și interdicțiile funcției de magistrat cu alte funcții publice sau private, respectiv interdicția de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiției, realitatea declarațiilor magistraților completate anual.

Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicțiilor, ca atare orice altă speculație este falsă!

În privința posibilității ca oameni politici să se afle într-o relație operativă cu SRI și aici trebuie să fim foarte fermi:

SRI nu întreprinde nicio acțiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepția acelor acțiuni ale acestora care contravin securității naționale.

Personalul Serviciului Român de Informații nu poate face parte din partide sau alte organizații cu caracter politic ori secret și nu poate fi folosit în scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992).

Concluzionând, SRI a respectat legea și nu a avut acoperiți în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicție.

Referitor la presă, reprezentanții SRI au afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informații se comportă după aceleași norme ale muncii de informații ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranța națională, cu stricta respectare a legii.

Despre folosirea mandatelor de terorism în alte scopuri

În privința modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire și combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informație nu a fost valorificată de către DNA.

Fondul informativ strict de securitate națională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT și a beneficiarilor legali abilitați să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în țară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetățeniei române, neacordarea unei forme de protecție în România.

Despre respectarea Constituției

SRI este o instituție supusă controlului parlamentar, printr-o comisie dedicată activității sale. Am răspuns cu promptitudine și complet oricăror cereri venite din partea acesteia. Mai mult, au fost situații în care conducerea SRI a cerut audierea în cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelămuriri apărute în spațiul public. În plus, față de controlul intern și cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat și aprobat un cod de conduită etică care stabilește norme și limite foarte clare în ceea ce privește deontologia profesională a ofițerului de informații. La acest moment Codul de Conduită Etică este asumat și implementat la toate nivelurile Serviciului Român de Informații.

Fidel misiunii asumate de a înfăptui securitatea națională, Serviciul Român de Informații îi asigură pe toți cetățenii României că nu are alt țel decât acela de a apăra interesele poporului român și de a respecta Constituția și legile țării.