Românii din Diaspora vor vota prin corespondență și pe durata a trei zile. Proiectul a primit votul final în Camera Deputaților, iar măsurile se vor aplica începând cu alegerile prezidențiale.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 228 de voturi pentru, unul - împotrivă și 19 abțineri, proiectul pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale.
Concret, în diaspora votul se desfășoară pe parcursul a trei zile - vineri, sâmbătă și duminică.
"În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00. Prin excepție de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12,00 și se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00", prevede proiectul, citat de Agerpres.
De asemenea, în diaspora, la ora 21,00, când se închid secțiile, alegătorii care se află la sediul secției de votare, precum și cei care stau la rând pot să își exercite în continuare dreptul de vot. Un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președintele acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara localului de vot se află alegători care așteaptă și stabilește ordinea în care aceștia au acces în sală. Alegătorii aflați la rând își pot exercita dreptul de vot până la maximum ora 23,59. Conform președintelui Autorității Electorale Permanente, procedura privind prelungirea timpului de vot până la maximum ora 23,59 se va aplica și în secțiile de vot din țară.
Un amendament introdus la propunerea USR și PNL se referă la faptul că listele electorale suplimentare din străinătate se fac și în format pe hârtie, doar în cazul existenței unor disfuncționalități.
"Listele electorale suplimentare din străinătate generate în format electronic în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. În situația disfuncționalității sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare se introduc pe format de hârtie și cuprind numele, codul numeric personal și semnătura alegătorului", prevede textul adoptat.
Conform celor adoptate, "începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru președintele României, la termen, și până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care dorește să voteze în străinătate la alegerile pentru președintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate".
Pentru a vota prin corespondență, alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondență, alegătorii sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic și sunt puse la dispoziția Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate - se menționează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.
Numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.
Un amendament adoptat marți de Comisia juridică, prin care era interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne înainte de ora 24,00, ora României, a zilei alegerilor, a fost respins.
