Iohannis a transmis Parlamentului Strategia Națională de Apărare. Ce riscuri vede președintele

Potrivit documentului, președintele consideră că risipirea banului public și corupția sunt vulnerabilități la adresa siguranței naționale, iar terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre reprezintă amenințări.

 ”Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre”, se arată în document.

Amenințările

51. Acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru securitatea spațiului euro‐atlantic, creând instabilitate regională și posibile fenomene negative, printre care migrație, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului de dezvoltare economică.

52. Perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre și instabilitatea din Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României. Tensiunile inter‐etnice și dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanșarea unor conflicte regionale.

53. Distorsiunile de pe piețele energetice și proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice.

54. Amenințările cibernetice lansate de entități ostile, statale sau non‐statale, asupra infrastructurilor informaționale de interes strategic ale instituțiilor publice și companiilor, de interes pentru securitatea națională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice. atacurile cibernetice desfășurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea națională.

55. Terorismul este o amenințare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat și contracarat, inclusiv din perspectiva identificării și destructurării fluxurilor de recrutare și finanțare a acestor activități. Contingentele naționale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor și amenințărilor generate de acțiunile forțelor, organizațiilor și grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creștere, în special în mediul virtual, favorizează apariția de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acțiuni extremist‐teroriste.

56. Proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor purtători, precum și traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea națională, în condițiile unei destabilizări la nivel regional.

57. Acțiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul național, în special în scop de influență, pot obstrucționa proiectele strategice ale României și deciziile în stat.

Riscuri

58. Instabilitatea regională limitează capacitatea României de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova, soluționarea conflictelor înghețate, asigurarea securității energetice, protejarea drepturilor comunităților românești și a activităților economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră.

59. Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistența dificultăților economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene și gradul scăzut de rezistență față de turbulențele majore de pe piețele ext a erne, mai les pe zona financiar‐bancară.

60. Riscuri de natură socială persistă pe fondul unor tendințe cum ar fi declinul demografic, emigrația populației active, degradarea factorilor de mediu, al deficiențelor din sistemele naționale de sănătate, educație și asistență socială, dar și al distorsiunilor pe piața muncii.

61. Radicalizarea entităților extremiste prezente pe teritoriul României se poate produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de altă natură.

62. Criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme și bunuri, migrație ilegală până la criminalitate economico‐financiară, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securității naționale.

63. Traficarea ilegală de armament convențional poate deriva din interesul unor actori statali și non‐statali de a derula astfel de operațiuni.

Vulnerabilitățile

65. Capacitatea instituțiilor statului de a evalua și diminua impactul riscurilor și amenințărilor este limitată de persistența unor vulnerabilități în: absorbția fondurilor europene, utilizarea banului public, energie, infrastructură critică, agricultură, protecția mediului, justiție, sănătate, educație și cercetare științifică. Absența unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea și respectarea unor programe de investiții, are efecte negative, inclusiv în ceea ce privește creșterea capabilităților forțelor armate și respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.

66. Capabilitatea administrației centrale și locale de a implementa politicile publice naționale și europene constituie o altă vulnerabilitate.

67. Reacția inter‐instituțională în situații de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Această vulnerabilitate devine și mai importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituții ale statului care trebuie să acționeze în cazul unor amenințări asimetrice și de tip hibrid.

68. Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre. 69. Alte vulnerabilități derivă din excluziunea și polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migrația forței de muncă specializate, disparitățile socio‐economice între regiuni si județe, fragilitatea spiritului și solidarit ții civice.

Totodată, Președinte Klaus Iohannis a transmis Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, și Președintelui Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, în conformitate cu prevederile Art. 88 din Constituția României, republicată, solicitarea de a adresa Parlamentului un mesaj referitor la Strategia Națională de Apărare a României, în ședința reunită a celor două Camere, luni, 22 iunie, începând cu ora 17.00.