În 1947, şi-a întrerupt activitatea după ce pluralismului politic a fost interzis de către regimul communist. A fost reînființat în ianuarie 1990.
În ultimii 30 de ani, a fost marcat de numeroase sciziuni şi reunificări. După căderea comunismului, PNL a fost condus de 11 președinți.
După Revoluția din 1989, Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu și Radu Câmpeanu repun bazele PNL.
Primul preşedinte post-Revoluție al PNL a fost Radu Câmpeanu, ales în 31 martie 1990. A deţinut funcţia timp de 3 ani.
În noiembrie 1991, PNL pune bazele Convenţiei Democratice Române, alături de PNŢCD, PSDR, Partidul Ecologist, Alianţa Civică și UDMR. După jumătate de an, Câmpeanu decide ieşirea PNL din CDR.
În 1993, la șefia PNL vine Mircea Ionescu Quintus, fapt care atrage un val de nemulţumiri în partid.
Radu Câmpeanu este exclus din PNL, iar două luni mai târziu își face propriul partid: PNL-Câmpeanu. Acesta va fuziona cu PNL zece ani mai târziu, în 2003.
Mircea Ionescu-Quintus obține un al doilea mandat în fruntea PNL în mai 1997, iar funcţia de prim-vicepreşedinte îi revine lui Valeriu Stoica.
În februarie 2001, Valeriu Stoica devine președinte al PNL, iar Theodor Stolojan e ales președinte al Consiliului Naţional.
Peste doar un an și jumătate, Stolojan ajunge la șefia PNL.
Anii 2003 – 2004 marchează înfințarea Alianţei Dreptate și Adevăr, formată din PNL și Partidul Democrat.
În octombrie 2004, Theodor Stolojan se retrage din fruntea PNL și din cursa prezidențială, invocând motive de sănătate. Candidatul Alianței DA pentru Cotroceni devine Traian Băsescu.
Conducerea PNL e preluată de Călin Popescu Tăriceanu, până în 2009.
În acești ani, Tăriceanu îi exclude din partid pe Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica. Valul de demiteri se finalizează cu lansarea, de către Stolojan, a Partidului Liberal Democrat. PLD va fuziona ulterior cu PD-L ul lui Băsescu, luând naştere Partidul Democrat Liberal.
La Congresul din martie 2009, Călin Popescu-Tăriceanu e înlocuit la şefia PNL de Crin Antonescu.
Sub conducerea lui Crin Antonescu, liberalii se alianză cu Partidul Conservator, dar și cu PSD. În 2011, ia ființă Uniunea Social Liberală. USL intră la guvernare, în mai 2012, după ce răstoarnă prin moțiune de cenzură Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. La alegerile din decembrie 2012, USL câştigă majoritatea parlamentară și formează Guvernul Ponta 2.
Crin Antonescu e reconfirmat președinte al PNL în februarie 2012, iar prim-vicepreședinte devine primarul Sibiului Klaus Iohannis.
În urma nemulțumirilor din coaliție, PNL decide să se retragă de la guvernare și să rupă USL. Singuri, obțin un scor de doar 15% la europarlamentarele din 2014, iar rezultatul slab îl face pe Crin Antonescu să demisioneaze din partid.
La Congresul din 28 iunie 2014, preşedinte al PNL e ales Klaus Iohannis. Se adoptă și fuziunea cu PDL, iar Iohannis devine candidatul la prezidenţiale al Alianţei Creştin Liberală.
După câștigarea prezidențialelor de către Klaus Iohannis, Alina Gorghiu vine la șefia PNL. Demisionaeză în decembrie 2016, invocând rezultatele slabe de la alegerile parlamentare.
Interimar e numită Raluca Turcan, care ocupă funcția până în iunie 2017, când e ales președinte al PNL Ludovic Orban.
La europarlamentare din mai 2019, PNL se situează pe primul loc, cu un scor de 27% din voturi, obţinând astfel cel mai bun rezultat al său după 1989.
După demiterea Guvernului Dăncilă prin moţiune de cenzură, Orban e desemnat premier.
