PNL cere abrogarea Legii BIG BROTHER din 2012

"Inițiativa grupului PNL din Camera Deputaților pe care am depus-o astăzi are ca obiect abrogarea Legii 82/2012, cunoscută de toată lumea ca Legea Big Brother (...) Guvernul ar fi trebuit să reacționeze imediat ce Curtea de Justiție a UE a invalidat directiva pe care România a transpus-o prin Legea Big Brother, însă înțelegem că cei de la putere sunt ocupați să se plimbe cu barca împinși de pompieri sau alte cele", a declarat deputatul PNL Alina Gorghiu.

Deputatul PNL a precizat că inițiativa de abrogare a legii este necesară întrucât "stocarea de către furnizorii de servicii de comunicații electronice a datelor despre apeluri telefonice, SMS-uri și mesaje electronice de la populație reprezintă un abuz și încalcă dreptul la viață privată".

"Suntem în măsură să cerem abrogarea acestei legi după ce Curtea de Justiție a constatat că: «datele care trebuie păstrate conform prevederilor directivei pot furniza indicații precise cu privire la viața privată a persoanelor, prin urmare directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale cu privire la respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal»", a citat Gorghiu din decizia CJUE.

Gorghiu a susținut că în rândul avocaților, la momentul adoptării Legii Big Brother, concluzia a fost că "peste 450 de milioane de persoane (la nivelul UE - n.r.) sunt suspecte de terorism sau de spălare de bani, dacă toți trebuie să aibă datele stocate de furnizorii de servicii și comunicații".

"Vom asista probabil la foarte multe dosare în instanță, foarte mulți cetățeni care se vor prevala de această decizie a Curții de Justiție, care vor cere în instanță recuperarea prejudiciului cauzat de încălcarea drepturilor lor, și asta înseamnă nu doar bani pe care statul va fi ținut să-i plătească, ci și angrenarea sistemului judiciar într-o nouă serie de procese judiciare care altfel nu ar fi avut loc", a mai declarat deputatul PNL.

De asemenea, europarlamentarul PNL Renate Weber, care coordonează domeniul libertăților civile din partea ALDE, a declarat că directiva în cauză pleacă de la prezumția cetățenilor ca potențiali infractori.

"Deși prin directivă și legislația subsecventă nu ai acces la conținutul ca atare al conversațiilor, sau a ceea ce vrei să stochezi, în realitate prin multitudinea de date pe care cineva le obține poate să aibă o adevărată agendă de lucruri, de activități ale persoanelor despre care se stochează datele. Iar persoanele suntem noi toți, ori nu este normal să faci o legislație europeană plecând de la prezumția că oricare din noi este un potențial infractor", a susținut Weber.

Ea a susținut că datele stocate reprezintă alte date decât cele de conținut al convorbirilor, însă este vorba despre datele despre apeluri și comunicații între persoane care sunt stocate de operatori timp de șase luni de zile.

"Aceste date se stochează o perioadă de șase luni, ideea fiind că, dacă în perioada aceasta de timp apar indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, cei care se ocupă de o investigație, de o anchetă, pot să se uite în aceste înregistrări ale tuturor apelurilor făcute și în felul acesta să determine cine cu cine a vorbit, nu neapărat despre ce anume a vorbit", a explicat Weber.

Europarlamentarul PNL a susținut că problema directivei a fost legată de definițiile generale și accesul neîngrădit, fără mandat eliberat de judecător, al organelor de poliție sau intelligence la aceste date.

Weber a fost întrebată dacă PNL ia în calcul modificarea actualei legi a siguranței naționale, unde este prevăzut accesul fără mandat eliberat de judecător pentru astfel de date, în condițiile în care actul normativ este afectat de abrogarea legii propuse de liberali.

"Noi aveam obligația de a modifica legislația privind siguranța națională pe baza unei decizii a CEDO, de mai multă vreme, și din păcate nu am făcut acest lucru", a răspuns europarlamentarul PNL.

La observația jurnaliștilor că modificarea legii siguranței naționale a fost făcută anul trecut în Parlament, Weber a răspuns: "Dar fără a respecta de fapt ceea ce era esența din decizia CEDO. Eu de mai multă vreme spun că în România ar trebui să ne așezăm serios cu toată legislația care ține de siguranța națională și să facem o revizuire a ei și a legilor care guvernează activitatea diferitelor instituții. Nimeni nu este astăzi absurd să nu recunoască că, sigur că da, există o puternică provocare din partea celor care într-adevăr au diferite activități teroriste. Dar de aici până la a considera că aceasta justifică orice, este cale lungă (...) Cu această decizie (a Curții de Justiție a UE - n.r.) orice legislație care nu respectă litera și spiritul acestei decizii, eu cred că ea trebuie modificată".

Europarlamentarul PNL a precizat că, în cazul adoptării inițiativei PNL de abrogare a Legii Big Brother, datele deja stocate ar trebui distruse imediat.

De asemenea, deputatul PNL Alina Gorghiu a afirmat că în cazul modificării Legii siguranței naționale nu există o decizie la nivelul PNL.

"Despre subiectul abrogării altor articole din Legea securității naționale, acest lucru evident că necesită o dezbatere. În momentul acesta, prioritate pentru noi era punerea în acord a deciziei Curții Europene de Justiție cu legislația transpusă în baza directivei (...) despre corelarea acestei decizii cu articole din alte legi pe care România le-a elaborate de-a lungul timpului, evident că vom discuta și vom lua o decizie", a precizat deputatul PNL.

În Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, care a fost modificată anul trecut, se precizează că instituțiile cu atribuții în apărarea securității naționale pot obține inclusiv date reținute de operatorii de comunicații electronice.