Nouă convocări, zero răspunsuri. Ce conține raportul anchetei privind întâlnirea Bolojan–Tănăsescu

Comisia pentru constituționalitate a Senatului a finalizat investigația privind întâlnirea din 14 august 2026 dintre Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu. După aproape trei luni de verificări și nouă ședințe la care cei doi au fost invitați, senatorii nu au reușit să stabilească exact ce au discutat oficialii și care a fost scopul întrevederii. Raportul final propune verificarea conduitei celor implicați și posibila declanșare a unor proceduri disciplinare.

Deși comisia a analizat înregistrări video, a solicitat documente de la instituții și a adresat numeroase întrebări reprezentanților Curții Constituționale, principalele nelămuriri au rămas fără răspuns. Singurele explicații detaliate au venit în scris din partea șefei CCR, care a susținut că discuția a avut legătură cu identificarea unor spații suplimentare pentru instituție.

De ce a fost anchetată întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR

Întrevederea care a declanșat investigația parlamentară a avut loc pe 14 august 2026, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. La acel moment, Ilie Bolojan ocupa funcția de prim-ministru interimar, iar Elena-Simina Tănăsescu conducea Curtea Constituțională.

La trei zile după întâlnire, pe 17 august, Biroul permanent al Senatului a solicitat Comisiei pentru constituționalitate să verifice circumstanțele în care s-a desfășurat discuția.

Senatorii au primit un mandat de investigare a patru aspecte principale: motivul întâlnirii, obiectivele acesteia, temele abordate și explicațiile privind alegerea biroului președintelui Senatului ca loc de desfășurare.

Interesul parlamentarilor a fost amplificat de faptul că, în perioada respectivă, CCR avea pe rol dosare cu implicații instituționale și politice, inclusiv cauze care vizau formațiunea din care face parte Ilie Bolojan, PNL.

În raport sunt menționate și reacțiile anterioare ale Consiliului Superior al Magistraturii, care solicitase clarificări privind întrevederea. CSM a amintit inclusiv episodul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia după controversele provocate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale.

Ce au arătat imaginile de supraveghere de la Palatul Parlamentului

Printre primele probe analizate de comisie s-au numărat înregistrările camerelor de supraveghere din Palatul Parlamentului. Senatorii au urmărit imaginile în ședința din 8 septembrie 2026.

Înaintea audierii, înregistrările fuseseră deja prezentate în mass-media. Din acest motiv, comisia a cerut Camerei Deputaților să stabilească modul în care imaginile au ajuns la presă și dacă au existat accesări neautorizate ale sistemului de supraveghere.

Ioana Bran-Voinea, secretarul general al Camerei Deputaților, a transmis comisiei, la 18 septembrie, rezultatul verificărilor tehnice și operaționale.

Potrivit răspunsului, nu au fost identificate operațiuni neautorizate de accesare, copiere sau extragere a înregistrărilor. Verificările nu au stabilit nici că fișierele puse la dispoziția senatorilor ar fi fost distribuite în mod neautorizat.

Prin urmare, autoritățile parlamentare nu au reușit să identifice sursa imaginilor apărute în presă înaintea audierilor.

Nouă convocări la care Bolojan și șefa CCR nu s-au prezentat

Unul dintre principalele motive pentru care ancheta nu a putut lămuri toate aspectele întâlnirii a fost lipsa persoanelor implicate de la audieri.

În perioada 8 septembrie – 3 noiembrie 2026, comisia a organizat nouă ședințe în cadrul cărora Ilie Bolojan și Elena-Simina Tănăsescu au fost invitați să ofere explicații.

Niciunul nu s-a prezentat la audieri.

Cronologia convocărilor, prezentată în raport, arată următoarele:

• 8 septembrie 2026: Bolojan și Tănăsescu au fost invitați la audieri. Președinta CCR anunțase că nu poate participa în perioada 7–11 septembrie. Senatorii au audiat un reprezentant al Serviciului de Protecție și Pază și au analizat înregistrările video.

• 15 septembrie: Cei doi au fost convocați din nou, alături de președintele Senatului, Mircea Abrudean. Nici Bolojan, nici Tănăsescu, nici Abrudean nu s-au prezentat. Un consilier din cadrul Cancelariei președintelui Senatului a fost audiat.

• 22 septembrie: Comisia a programat noi audieri pentru Bolojan, Tănăsescu și Abrudean. Primii doi au lipsit, în timp ce președintele Senatului s-a prezentat.

• 29 septembrie: Au fost convocați din nou cei doi oficiali, precum și secretarul general al CCR, Alexandru-Mihai Borcan. Comisia a decis reprogramarea audierilor.

• 6 octombrie: Nici Bolojan, nici Tănăsescu și nici Borcan nu au venit în fața senatorilor. Comisia a cerut prelungirea termenului pentru finalizarea raportului cu încă 30 de zile.

• 13 octombrie: O nouă rundă de convocări nu a produs rezultatele așteptate. Cele trei persoane invitate au absentat.

• 20 octombrie: Bolojan, Tănăsescu și Borcan au fost din nou chemați la audieri, fără să se prezinte.

• 27 octombrie: Comisia a menținut convocările pentru cei trei oficiali. În aceeași zi, președinta CCR a transmis un răspuns scris.

• 3 noiembrie: Ultima ședință de audieri s-a desfășurat tot fără participarea celor trei persoane convocate.

Pentru a putea continua investigația, comisia a solicitat prelungirea termenului de depunere a raportului cu 30 de zile. Cererea a fost aprobată de plenul Senatului prin Hotărârea nr. 118/2026.

Explicația oferită de Simina Tănăsescu: CCR avea nevoie de mai mult spațiu

Deși nu a participat la audieri, președinta Curții Constituționale a transmis un punct de vedere în scris pe 27 octombrie 2026.

Elena-Simina Tănăsescu a susținut că discuția din 14 august a avut ca obiect identificarea unor spații suplimentare pentru desfășurarea activității CCR.

În justificarea sa, șefa Curții a invocat creșterea semnificativă a volumului de dosare aflate pe rolul instituției. Potrivit cifrelor prezentate de aceasta, situația s-a modificat astfel:

• 31 ianuarie 2023: 9.498 de dosare;

• 31 ianuarie 2025: 11.119 dosare;

• octombrie 2026: 15.180 de dosare.

Tănăsescu a explicat și că, după adoptarea Legii nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, instituția a primit posibilitatea de a ocupa noi posturi de magistrați-asistenți.

În mai și octombrie 2025 au fost organizate concursuri pentru ocuparea a 20 de posturi, iar cei mai mulți dintre noii angajați și-au început activitatea la 1 august 2025.

Lipsa spațiilor a determinat folosirea temporară a sălii în care se desfășurau ședințele publice ale Curții pentru activitatea noilor angajați.

Președinta CCR a mai precizat că identificarea unor sedii și spații suplimentare fusese discutată încă de la începutul mandatului său, inclusiv cu reprezentanții Camerei Deputaților, Senatului și Consiliului Legislativ.

În plus, potrivit explicațiilor sale, în vara anului 2025, Plenul administrativ al Curții analizase problema spațiilor disponibile și hotărâse inițierea demersurilor pentru găsirea unor soluții.

În același context, Tănăsescu a menționat două vizite efectuate în 2025, împreună cu alți reprezentanți ai instituției, în Corpul B3 al Palatului Parlamentului, pentru identificarea unor posibile spații de lucru.

Șefa CCR a amintit și că problema fusese abordată în mai multe intervenții publice, în octombrie și decembrie 2025, respectiv în martie și august 2026.

Un alt argument prezentat a fost adoptarea, chiar pe 14 august 2026, a Hotărârii Guvernului nr. 628, referitoare la reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul de reamenajare și dotare a Corpului B3 al Palatului Parlamentului.

După publicarea actului normativ, președinta CCR a afirmat că a inițiat demersurile administrative pentru obținerea unor spații în respectiva clădire.

În sprijinul explicațiilor sale, aceasta a anexat și răspunsul Ministerului Dezvoltării din 22 septembrie 2026.

Tănăsescu a invocat, de asemenea, prevederile Legii nr. 47/1992, susținând că atribuțiile sale de conducere includ atât responsabilități jurisdicționale și de reprezentare, cât și sarcini administrative și manageriale.

Ce întrebări ale senatorilor au rămas fără răspuns

Explicațiile transmise de președinta CCR nu au fost suficiente pentru clarificarea tuturor aspectelor urmărite de comisia parlamentară.

Senatorii au solicitat documentele ședinței Plenului administrativ al Curții în care ar fi fost discutată problema spațiilor suplimentare. Printre acestea se numărau convocatorul, ordinea de zi, procesul-verbal și hotărârea adoptată.

De asemenea, comisia a cerut corespondența purtată de CCR cu Guvernul, Senatul și Camera Deputaților, precum și documentele care ar fi stabilit mandatul președintei Curții pentru discuțiile cu reprezentanții acestor instituții.

O altă temă a vizat rolul secretarului general al CCR, Alexandru-Mihai Borcan, care deține funcția de ordonator principal de credite. Senatorii au vrut să afle de ce acesta nu a participat la întâlnirea din 14 august și dacă fusese implicat în demersurile privind identificarea unor noi spații.

Investigația a inclus și verificări privind unele dosare aflate pe rolul Curții Constituționale, în care erau implicate Guvernul, premierul Ilie Bolojan sau PNL.

Printre subiectele analizate s-au numărat cauza privind obiecția de neconstituționalitate a unei legi din domeniul integrității și conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizat de premier.

Comisia a solicitat informații despre judecătorii-raportori, magistrații-asistenți, eventualele schimbări în desemnarea acestora și termenele stabilite pentru judecarea dosarelor.

Senatorii au cerut și clarificări privind Ordinul nr. 116/2026 al președintei CCR și eventualele modificări ale acestuia, pentru a verifica programarea serviciului de permanență în intervalul 20 iulie – 13 septembrie 2026.

În plus, au fost solicitate explicații privind transmiterea către Monitorul Oficial a unor decizii referitoare la excepțiile de neconstituționalitate privind consiliile de administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Astfel, ancheta a urmărit nu doar justificarea întâlnirii, ci și posibilele conexiuni dintre aceasta, activitatea administrativă a CCR și dosarele cu miză instituțională aflate în analiză.

Ce sancțiuni și verificări propune raportul comisiei de anchetă

În documentul final, senatorii recunosc că nu au reușit să stabilească în ce condiții a fost organizată întâlnirea din 14 august, care a fost scopul exact al acesteia, de ce a fost ales biroul președintelui Senatului și ce subiecte au fost discutate.

Comisia pune lipsa unor concluzii complete pe seama neparticipării persoanelor convocate și a informațiilor care nu au putut fi obținute în cadrul audierilor.

Raportul înaintează mai multe propuneri privind verificarea conduitei celor implicați.

În cazul Elenei-Simina Tănăsescu, senatorii recomandă sesizarea Plenului Curții Constituționale pentru analizarea modului în care aceasta și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de articolul 64 din Legea nr. 47/1992.

Dacă examinarea faptelor și a probelor va indica existența unei abateri disciplinare, comisia propune declanșarea procedurii disciplinare în conformitate cu articolele 74 și 75 din Regulamentul de organizare și funcționare a CCR.

În cazul secretarului general Alexandru-Mihai Borcan, raportul recomandă, de asemenea, sesizarea Plenului Curții Constituționale pentru verificarea conduitei sale, prin raportare la responsabilitățile funcției și la principiul cooperării loiale între instituțiile statului.

Pentru Ilie Bolojan, propunerea este sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, în vederea cercetării disciplinare a acestuia în calitate de senator.

Comisia invocă refuzul de a răspunde solicitărilor și absențele repetate de la audieri, făcând trimitere la articolul 9 alineatul (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Raportul nu dispune aplicarea automată a unor sancțiuni, ci propune sesizarea structurilor competente pentru analizarea faptelor și stabilirea eventualelor consecințe.

Senatorii vor modificarea legii privind refuzul participării la anchetele parlamentare

O altă recomandare vizează modificarea legislației care reglementează comisiile parlamentare de anchetă.

Senatorii consideră necesară analizarea unor prevederi mai clare privind răspunderea persoanelor care refuză să se prezinte la audieri sau nu transmit documentele și informațiile solicitate de comisii.

În acest sens, raportul cere grupurilor parlamentare să examineze posibilitatea unor modificări legislative care să reglementeze mai eficient aceste situații.

Ancheta privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR se încheie, așadar, fără o reconstituire completă a discuției din 14 august 2026. Documentul final nu stabilește că întrevederea a reprezentat o imixtiune în activitatea Curții Constituționale, dar recomandă verificări disciplinare și modificări legislative pentru a clarifica responsabilitățile persoanelor care sunt chemate să dea explicații în fața comisiilor parlamentare.