Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat, marți, informația potrivit căreia Ungaria intenționează să construiască și un gard la granița cu România. În acest context, MAE a precizat, în cadrul unui comunicat de presă, că "ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene și care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european", informează Realitatea TV.
"Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe cu privire la această intenție cu puțin timp înainte de a fi anunțată public.
MAE a informat în timp util, de urgență, factorii de decizie competenți din România în legătură cu această situație.
Ministerul Afacerilor Externe consideră că ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene și care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european. Această poziție a fost deja comunicată părții ungare", a precizat MAE în cadrul unui comunicat de presă.
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat că Executivul din care face parte a decis începerea unor lucrări pregătitoare pentru ridicarea unui gard și la granița cu România. Szijjarto a explicat că măsura se va lua dacă vor exista schimbări în rutele pe care le folosesc refugiații.
''Am luat decizia de a începe lucrările pregătitoare pentru construirea unui gard începând de la granița ungaro-sârbo-română pe o lungime rezonabilă, în eventualitatea mutării presiunii migraționiste în direcția României'', a spus șeful diplomației ungare, într-o conferință de presă.
Anunțul ministrului ungar vine după ce Ungaria a închis granița cu Serbia și a impus noi măsuri prin care să limiteze numărul de refugiați.
Astfel, cei care vor trece ilegal frontiera riscă până la 5 ani de închisoare, potrivit noilor măsuri la cinci ani.
Pe de altă parte, Berlinul a anunțat, prin vocea ministrului de Interne, că statele care nu acceptă cote obligatorii de refugiați ar trebui să fie sancționate. În acest sens, oficialul german a amintit că țările care resping schema de relocare propusă de Comisia Europeană sunt beneficiare de fonduri structurale. România, Ungaria, Cehia și Slovacia s-au opus, luni seară, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, impunerii de cote obligatorii de refugiați pentru statele membre.
Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere crede că UE trebuie să pună presiune pe statele membre care nu acceptă cotele obligatorii de refugiați.
"Cred că trebuie să vorbim despre mijloace de presiune", a declarat el la postul de televiziune german ZDF. Țările care refuză repartizarea refugiaților stabilită conform cotelor sunt țări care primesc numeroase fonduri structurale. Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker "a sugerat că ar trebui să analizăm dacă aceste țări ar trebui să primească mai puține fonduri structurale, și sunt de acord"", a spus oficialul german.
"Cred, prin urmare, că trebuie să discutăm despre modalități de exercitare a presiunii", a spus Maiziere într-un interviu pentru ZDF.
Miniștrii Justiției și Afacerilor Interne (JAI), reuniți luni la Bruxelles, nu au reușit să adopte o decizie privind planul Comisiei Europene de a repartiza 120.000 de refugiați, în urma opoziției ferme a Ungariei, României, Cehiei și Slovaciei, însă o nouă reuniune va avea loc la 8 octombrie, scrie Mediafax.
Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, care a prezidat reuniunea de luni, a declarat presei că "nu toată lumea este la bord", relatează publicația electronică EUObserver. Pe lângă opoziția fermă a Ungariei, României, Cehiei și Slovaciei, Polonia ar avea o poziție ezitantă, potrivit unei surse europene, în timp ce Letonia, care nu a trimis un ministru la reuniune, ar fi de asemenea împotrivă.
Concluziile reuniunii, redactate de președinția luxemburgheză a UE, arată că "toate statele membre își confirmă disponibilitatea de a participa" la schema de repartizare, o formulare care a generat confuzie, însă potrivit unei alte surse europene, francezii i-au convins pe ceilalți miniștri că "disponibilitate" înseamnă "voluntar".
Asselborn a afirmat însă că "este prea devreme pentru a adopta o decizie astăzi (luni-n.r.)" despre cum pot fi ajutate miile de persoane care își riscă viețile pentru a ajunge în Uniunea Europeană. El a precizat că planul Comisiei este "o bază pentru un acord" care urmează să fie adoptat în octombrie. "Procedurile trebuie respectate", a subliniat el.
Următorul pas este demararea discuțiilor la nivelul grupului de lucru din Consiliu, care reprezintă statele membre UE. Astfel, trebuie stabilite detaliile pentru ca o decizie formală să poată fi luată la o reuniune a Consiliului JAI din Luxemburg, pe 8 octombrie. Dar o altă reuniune a miniștrilor ar putea fi convocată până la sfârșitul lunii, în urma deciziilor luate de câteva state membre pentru a limita fluxul de imigranți la frontiere.
