"Spre deosebire de secțiile de votare din România care sunt organizate pentru cel mult 2.000 de cetățeni, în străinătate marea majoritate a cetățenilor români votează pe liste suplimentare. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe a luat măsurile necesare pentru a asigura condiții optime de vot pentru cetățenii români din străinătate, înființând mai multe secții de votare decât la scrutinele anterioare.
La alegerile din 11 decembrie, vor fi înființate în străinătate 417 secții de votare. Este cel mai mare număr de secții înființate până acum la un scrutin în străinătate", a afirmat Vâlcu, pentru AGERPRES. El a menționat că sunt cu 111 secții mai mult decât la alegerile parlamentare din 2012 și cu 123 față de prezidențialele din 2014.
"În localitățile în care la scrutinul din 2014 a fost un flux mare de votanți, vor fi înființate mai multe secții. De exemplu, la Chișinău vor fi 12, la Londra — opt, la Bruxelles — șapte, la Paris — șase, la Roma — cinci, la Madrid — cinci.
Purtătorul de cuvânt al MAE a amintit, de asemenea, că cele mai multe secții de votare sunt organizate în Italia — 73, Spania — 53, Republica Moldova — 35, Germania — 15. De altfel, a arătat Vâlcu, ministerul a pus la dispoziția celor interesați o hartă interactivă a locurilor în care se află aceste secții, disponibilă pe site-ul MAE.
La scrutinul din 11 decembrie pot vota peste hotare doar cetățenii români care au domiciliul sau reședința în străinătate. Cei care locuiesc în România și care în ziua alegerilor se află în străinătate ca turiști sau în călătorii de afaceri nu pot vota în străinătate, ci, conform legii, doar la secția de votare din țară la care sunt arondați, a explicat reprezentantul MAE.
Potrivit lui Vâlcu, în aceeași situație se află și românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care au confirmat primirea documentelor necesare pentru votul prin corespondență, nici ei neavând dreptul de a vota la secțiile de peste hotare.
"Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot vota doar în baza pașaportului care menționează țara de domiciliu, numit mai simplu pașaport CRDS. Pe de altă parte, cetățenii români cu reședința în străinătate pot vota fie în baza cărții de identitate, a buletinului de identitate sau a pașaportului românesc care trebuie musai însoțite de un document care dovedește reședința în străinătate. Lista acestor documente, pentru fiecare stat în parte, se regăsește pe site-ul MAE", a explicat Ionuț Vâlcu.
