Klaus Iohannis, la un an de la câștigarea alegerilor. Bilanțul primului an

 Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din 2014, învingându-l, în al doilea tur de scrutin, cu 54,43 la sută din voturi, pe premierul în funcție de atunci, Victor Ponta. Victoria sa a fost surprinzătoare pentru mulți, mai ales după ultimele săptămâni de campanie. Scorul s-a întors în favoarea lui Iohannis abia pe la mijlocul zilei de 16 noiembrie, când la vot au început să iasă tot mai mulți români, mai ales tineri, revoltați de ceea ce se întâmplase la scrutinul din diaspora în primul tur - cozi uriașe și închiderea secțiilor de votare înainte a apuca toată lumea să voteze.

Prima reacție a președintelui ales după victoria obținută a venit pe Facebook, acesta devenind, de altfel, modul în care Iohannis a comunicat din ce în ce mai des cu românii după seara de 16 noiembrie. "Am câștigat! Ne-am luat țara înapoi", a scris atunci Iohannis, adăugând și un clip în care le mulțumea românilor pentru vot, considerând că acesta este primul pas către o "altfel de Românie". "Votul nostru a fost și rămâne unul pentru rațiune, pentru dialog și responsabilitate. Avem ocazia de a-l demonstra și în fapte!", mai spunea Iohannis în seara victoriei.

 Declarațiile lui Iohannis veneau după săptămâni lungi de campanie dură dusă cu Victor Ponta, în condițiile în care nu era văzut drept un favorit în această competiție. Iohannis se clasase pe locul al doilea în primul tur de scrutin, cu peste zece procente în urma premierului. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin pornea de la unul dintre cele mai mari scandaluri electorale din istoria României de după 1989: votul din diaspora.

Campania electorală din 2014, între scandalul din diaspora și conflictul dezbaterilor Ponta-Iohannis

La primul tur de scrutin, în străinătate au fost organizate puțin sub 300 de secții de votare. Numărul a fost considerat insuficient, însă guvernanții s-au apărat, spunând că respectă structura de la alegerile prezidențiale din 2009. Mobilizarea la vot a fost mult mai mare, astfel încât s-au format cozi imense în fața ambasadelor și a consulatelor. Imaginile cu românii care așteptau în stradă ore în șir să voteze au fost amplu mediatizate în ziua votului, devenind ulterior și un subiect de campanie pentru Klaus Iohannis.

Românii din străinătate au cerut atunci prelungirea programului de vot, însă Biroul Electoral Central (BEC) a respins toate cererile. Astfel, la finalul scrutinului, existau în continuare foarte mulți români din diaspora care nu reușiseră să voteze. Au urmat cereri de demisii, vizat fiind în primul rând ministrul de Externe de atunci Titus Corlățean. În scandal s-a implicat și președintele în funcție, Traian Băsescu, cerându-i la rândul său ministrul de Externe să plece din funcție. Titus Corlățean a fost înlocuit între cele două tururi de scrutin cu Teodor Meleșcanu, candidat independent la Președinția României și apropiat al coaliției PSD-UNPR-PC-PLR, dar care fusese eliminat din competiție. Corlățean a demisionat sub pretextul refuzului de a încălca legea prin deschiderea unor noi secții de votare pentru al doilea tur de scrutin, așa cum i se cerea și așa cum BEC recomandase.

În acel context, echipele lui Victor Ponta și Klaus Iohannis negociau organizarea unor dezbateri între cei doi candidați, având în vedere că astfel de evenimente lipsiseră în primul tur de scrutin. Propunerea PSD de a organiza patru dezbateri televizate, la patru posturi de știri, a fost respinsă de ACL, Iohannis solicitând o platformă "neutră" pentru aceste dezbateri. Contraoferta lui Iohannis a fost o dezbatere la Parlament, pe modelul celei din 2009, însă Ponta a refuzat. Contrele au continuat, după ce Universitatea de Vest din Timișoara s-a oferit să găzduiască o astfel de dezbatere, invitația fiind acceptată de Klaus Iohannis, dar refuzată de Victor Ponta. Și Traian Băsescu s-a implicat, invitându-i pe cei doi la Palatul Cotroceni.

În aceste condiții, Victor Ponta a început turul televiziunilor de știri, mergând la două posturi care îi erau apropiate: Antena 3 și România TV. Ambele emisiuni la care a participat Ponta au fost promovate ca fiind "dezbateri electorale" de la care Klaus Iohannis lipsea, fiind filmat în schimb un scaun gol, cu numele candidatului ACL pe el. În paralel, Iohannis participa la o emisiune pe un alt post de televiziune. Ponta a continuat, mergând la o "dezbatere" a Antenei 3, la care a fost folosit același scaun gol, cu numele lui Klaus Iohannis.

Candidatul ACL a anunțat apoi, surprinzător, că va participa la ultimele două dezbateri, de la Realitatea TV și de la B1TV. După prima dezbatere, Iohannis a fost criticat pentru prestație, mai ales după ce nu i-a replicat lui Ponta în urma câtorva afirmații ale premierului. Un exemplu a fost afirmația lui Iohannis potrivit căreia "fiecare cetățean are dreptul la vot". "E o lozincă", i-a replicat Ponta imediat, după care l-a întrebat pe Iohannis cum ar face el ca votul din diaspora să fie organizat bine. Iohannis nu a comentat atunci afirmația lui Ponta.

Un alt moment important din această primă dezbatere a avut loc atunci când Victor Ponta i-a cerut lui Iohannis să-și prezinte scuze față de soția sa, Daciana Sârbu, pentru un articol publicat în ziarul de promovare al ACL despre presupuse falsuri în declarația de avere. Iohannis i-a cerut la rândul său lui Ponta să-și ceară scuze pentru acuzațiile de trafic de copii, însă Ponta a refuzat, spunând că el nu a lansat astfel de acuzații și ignorând campania PSD dusă, în principal, de senatorul Gabriela Firea. Ulterior, Iohannis și-a prezentat scuze singur.

În cea de-a doua dezbatere, Klaus Iohannis a avut o prestație mult mai bună. S-a contrat cu Ponta de mai multe ori pe tema corupției, cerându-i premierului angajamente clare că anumite legi, precum cea privind amnistia și grațierea, nu vor fi adoptate, iar voturile din Parlament pentru cererile justiției nu vor mai fi blocate. Acestea au devenit, de altfel, și teme ale mandatului lui Iohannis.

Cel mai important moment a fost însă la finalul dezbaterii, când Victor Ponta a reluat tirul de atacuri la adresa lui Iohannis pe motiv că acesta ar fi candidatul și continuatorul lui Traian Băsescu. Ponta a afirmat că în timpul dezbaterii parcă l-ar fi văzut pe Traian Băsescu, pentru că Iohannis are "același fariseism, aceeași idee că îi prostește pe români". Replica lui Iohannis a venit imediat, încheiind dezbaterea: "Oare i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat, pe dumneavoastră v-a pus. Concluzia, dragi români, o trageți simplu", a răspuns Iohannis.

Dezbaterea a avut loc cu patru zile înaintea celui de-al doilea tur. Sub sloganul "România lucrului bine făcut", Iohannis a intrat în a doua competiție cu un handicap de 10 procente, însă a reușit să îl învingă pe Victor Ponta, în cursul unei zile în care protestele și nemulțumirile privind votul din diaspora s-au repetat. Între timp, se mobilizaseră foarte mulți români și pe rețelele de socializare, fiind distribuite încontinuu imagini cu cetățeni care încercau să voteze în străinătate și stăteau la cozi interminabile. De altfel, și numărul votanților s-a dublat: în primul tur, participaseră 160.000 de români la vot în diaspora, în timp ce la al doilea tur de scrutin au participat aproape 380.000.

Primul obiectiv al lui Iohannis: înlăturarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria

Ideea lui Iohannis de schimbare a României a pornit și cu schimbarea Guvernului. La doar o săptămână după ce a câștigat alegerile, președintele, care încă nu își preluase mandatul, spunea că speră într-o schimbare a Executivului condus de Victor Ponta cel târziu odată cu alegerile din 2016, însă nu excludea varianta ca majoritățile din Parlament să se reconfigureze chiar din 2015.

"Este nevoie de o schimbare de Guvern, pentru că Guvernul pe care îl avem acum este pur și simplu ineficient. Este clar că nu este suficient să-mi doresc să avem alt Guvern. (...) După părerea mea, cel târziu în 2016 după alegerile parlamentare va fi partidul meu la guvernare. În anul 2015, este foarte posibil să avem o schimbare a raporturilor în Parlament. Se schimbă raportul puterilor. Este posibil ca în 2015 să ajungem la altă majoritate în Parlament. Formațiunile din Parlament își pot schimba opțiunile", spunea, în noiembrie 2014, Klaus Iohannis, într-un interviu pentru ProTV.

 După preluarea mandatului, atacurile la Cabinetul condus de Victor Ponta au devenit din ce în ce mai clare. În ianuarie 2015, Iohannis repeta că nu face "niciun secret" din faptul că își dorește "Guvernul său", condus de PNL. "Una este ce avem acum, colaborăm instituțional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine. (...) Un Guvern cu care mă simt confortabil, cu care, dacă merge la Bruxeles, să spună: «domnule președinte, Guvernul meu și cu mine..»”, afirma atunci președintele.

În discursul public continuau însă declarațiile potrivit cărora poate colabora "instituțional" cu Victor Ponta, iar întâlnirile dintre președinte și premier erau frecvente. Această situație s-a schimbat abia în primăvara anului 2015, când relațiile dintre cei doi s-au deteriorat. Scânteia a fost legea privind Codul silvic, discutată la acel moment în Parlament. Premierul Victor Ponta a afirmat într-o emisiune televizată că "lideri din PNL au avut întâlniri private și pe baza funcției publice ocupate anterior cu reprezentanți ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe președintele Klaus Iohannis”.

Șeful statului a reacționat dur: "Luând act de declarațiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informații dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgență care se impun, și dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmații. Astfel de afirmații de insinuare a unui trafic de influență la nivelul președintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmații, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave și vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta".

Din acel moment, atacurile dintre cei doi s-au intensificat, culminând cu scandalul cardurilor de sănătate și al deplasărilor lui Ponta în străinătate fără consultarea președintelui.

În paralel, liberalii au început să negocieze susținere pentru moțiunea de cenzură pe care intenționau să o depună spre finalul primei sesiuni parlamentare din 2015. Șansele erau reduse, având în vedere că UNPR și ALDE și-au anunțat susținerea pentru Cabinetul condus de Victor Ponta. Situația s-a complicat totuși pe 5 iunie, cu câteva zile înainte de dezbaterea moțiunii de cenzură, atunci când premierul Victor Ponta a ajuns în fața procurorilor DNA, ulterior acesta devenind urmărit penal în dosarul Turceni-Rovinari, în care era cercetat și Dan Șova.

Președintele a început să-i ceară insistent demisia lui Victor Ponta după acel moment, prima ieșire publică a lui Iohannis având loc chiar în aceeași zi. "Am aflat că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca primul ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, cel mai grav lucru pentu România acum este o criză politică. Acând în vedere toate acestea, solicit demisia lui Victor Ponta! Am comunicat acest fapt primului ministru acum câteva minute, într-o discuție pe care am avut-o", a spus Iohannis, pe 5 iunie.

Premierul a refuzat să demisioneze. Iohannis și-a reluat apelul cu mai multe ocazii. "Nu am nimic de adăugat, îmi mențin acea evaluare din 5 iunie", a spus Iohannis, după ce Ponta a fost inculpat. Ulterior, președintele a spus că "situația este din ce în ce mai problematică pentru primul ministru, pentru Guvern și pentru PSD", iar România are mult de suferit de pe urma acestor probleme. "Soluția ar fi cu siguranță, cea mai simplă, cea pe care am propus-o și în iunie", a spus președintele, după ce Ponta a fost trimis în judecată.

Între aceste momente, Victor Ponta făcuse un singur pas în spate: renunțase la șefia PSD, pe care a preluat-o fostul său "locotenent", Liviu Dragnea.

Relația cu PSD în "epoca Dragnea"

După ce Victor Ponta a plecat de la șefia PSD, Liviu Dragnea a încercat, public, să "repare" relațiile cu Palatul Cotroceni, deteriorate în urma scandalurilor dintre președinte și premier. Dragnea a anunțat o nouă strategie a PSD, care să includă colaborarea cu Klaus Iohannis, dar și cu PNL. Odată cu această schimbare a politicii social-democraților, au apărut și informațiile potrivit cărora Liviu Dragnea ar dori și ar susține o schimbare a lui Victor Ponta din fruntea Guvernului. Declarațiile publice ale liderului PSD, pline de echivoc, alimentau aceste zvonuri.

Încă de la începutul lunii septembrie, Dragnea afirma că PSD își dorește în continuare guvernarea, dar nu mai lega exclusiv numele lui Victor Ponta de acest proiect. Au urmat invitațiile voalate la dialog cu președintele Klaus Iohannis pe această temă, însă șeful statului nu a avut nicio reacție.

"Orice invitație care va veni din partea președintelui României la PSD, va fi onorată de noi. Orice invitație, pe orice temă", a spus Liviu Dragnea, cu privire la atitudinea sa ca președinte al PSD, în luna octombrie. Întrebat dacă va onora inclusiv invitații pe tema schimbării premierului Victor Ponta din fruntea Guvernului, Dragnea a precizat că PSD "nu își permite să refuze" nicio invitație.

Potrivit unor surse social-democrate, Liviu Dragnea nu avea un plan clar conturat de a-l schimba pe Victor Ponta, însă ar fi fost dispus să discute acest subiect cu președintele Klaus Iohannis. Condiția era ca șeful statului să facă invitația, și nu PSD. Social-democrații ar fi încercat să discute cu președintele, însă au refuzat ca intermediarul să fie Dan Mihalache, șeful cancelariei prezidențiale. Liderii PSD au refuzat dialogul cu acesta, moment în care Liviu Dragnea a reluat apelurile publice la președintele Klaus Iohannis. Nu a venit însă nicio reacție.

Declanșatorul a fost cu totul altul.

Tragedia din Colectiv și schimbarea Guvernului - primele crize din mandatul lui Iohannis

În noaptea de 30 octombrie avea loc în clubul Colectiv un incendiu în urma căruia au murit, în prima seară, 27 de persoane, iar acum numărul persoanelor decedate a ajuns la 55. Două zile mai târziu, avea loc în Capitală un marș al tăcerii la care au participat aproximativ 8.000 de persoane. După cele trei zile de doliu național decretate de Guvern, în 3 noiembrie au ieșit în stradă aproximativ 25.000 de persoane, manifestația fiind anunțată drept una împotriva primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, considerat vinovat pentru tragedie, mai ales după declarațiile acestuia potrivit cărora nu are ce să își reproșeze. Manifestanții au cerut atunci și demisiile lui Victor Ponta și Gabriel Oprea.

În aceste condiții, după ce peste 25.000 de români au ieșit în stradă, în Capitală, Liviu Dragnea s-a consultat, marți noapte, cu liderii de la vârful PSD și, în special, cu președintele executiv al partidului, Valeriu Zgonea. Concluzia discuțiilor a fost că vicepremierul Gabriel Oprea nu mai poate fi susținut de PSD în Guvern, iar acesta trebuie să demisioneze. Liderii PSD au discutat cu premierul Victor Ponta, indicându-i ca variantă de ieșire din actuala criză demisia lui Oprea, potrivit unor surse social-democrate. Potrivit surselor citate, Victor Ponta a purtat o discuție cu vicepremierul Gabriel Oprea, însă acesta a refuzat să demisioneze.

Refuzul lui Oprea nu a schimbat, însă, planul PSD, care hotărâse să nu îl mai susțină pe liderul UNPR. În aceste condiții, lui Victor Ponta i s-a prezentat, de către Liviu Dragnea, varianta ca întregul Cabinet să demisioneze. În 4 noiembrie, Victor Ponta a decis să accepte această variantă și să-și depună mandatul, ducând la demisia întregului Guvern.

De la declanșarea tragediei și până la demisia lui Victor Ponta, Iohannis a fost o prezență discretă. În seara tragediei, președintele a postat un mesaj pe Facebook.

"Sunt cutremurat și profund îndurerat de tragicul eveniment care s-a produs în această seară în centrul Capitalei. Este un moment foarte trist pentru noi toți, pentru națiunea noastră și pentru mine personal. În aceste momente dureroase, îmi exprim întreaga compasiune și solidaritate față de familiile celor afectați de această tragedie. Totodată, asigur familiile afectate de acest eveniment zguduitor de întregul sprijin al celor implicați în operațiunile de salvare și îi rog să aibă încredere că instituțiile responsabile depun toate eforturile pentru ca efectele catastrofei să fie cât mai limitate", a scris Iohannis, după mai puțin de două ore de la petrecerea tragediei.

O zi mai târziu, Iohannis a mers la clubul Colectiv, venind cu o nouă reacție, pe Facebook, care a dat tonul zilelor care aveau să urmeze. "Sunt revoltat că o astfel de tragedie de proporții s-a putut întâmpla. Nu mai putem continua pe principiul „lasă că merge și așa”", a scris președintele.

Klaus Iohannis a sprijinit, în declarații, și protestele care aveau loc în țară. Marți, în timpul mitingului la care au participat 25.000 de persoane, Iohannis a scris din nou pe Facebook: "Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mișcare de stradă, care vine din dorința oamenilor de a le fi respectate condiția și demnitatea. Am înțeles că se cere și se așteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-și asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă".

Demisia Guvernului, generată de ieșirea oamenilor în stradă, l-a prins pe Klaus Iohannis în mijlocul unei reuniuni diplomatice care avea loc la Palatul Cotroceni. Multe ore mai târziu, președintele a susținut o declarație de presă în care a criticat întârzierea cu care a venit gestul lui Victor Ponta.

"A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze. Românii inițial au răbdat, apoi s-au indignat, iar în final s-au revoltat. Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al națiunii. Zeci de mii români au protestat în București și în alte orașe din țară pentru a cere lucruri de bun-simț: demisiile celor vinovați, răspunsuri și clarificări. Eu sunt dispus să îmi asum demersurile care, în final, vor duce la o altfel de politică în România, o politică pentru cetățeni, previzibilă și transparentă. Următorul guvern trebuie să vină urgent cu soluții la problemele care i-au scos pe oameni în stradă și să nu repete greșelile de până acum", a spus președintele.