Președintele Klaus Iohannis participă, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, subiectele aflate pe agendă fiind viitorul buget multianul al UE pentru perioada 2021-2027, ultimele evoluții privind retragerea Marii Britanii din UE, precum și relația cu Turcia.
Klaus Iohannis a spus că nu este de acord cu președinția finlandeză a Comisiei Europene, de reducere substanțială a bugetelor pentru politica agricolă și cea de coeziune.
"Vom avea mâine o discuție pe cadrul fianciar multianual și pot să vă spun că am nemulțumiri aic. Președinția României a făcut progrese cu bună credință, s-au făcut progrese pe acest cadru financiar. Acum, președinția finlandeză mi se pare că nu procedează corect, fiindcă, practic, au solicitat să se meargă înapoi și au venit cu niște propuneri pe care nu le agreez și nu le sprijin în nicio formă și nu pot să fiu de acord să avem reduceri pe politica agricolă și pe politica de coeziune", spus președintele Iohannis.
"În ce privește alocarea de către state, dacă este 1 la sută din PIB sau 1,1 la sută sau 1,3 la sută care este greu de conceput, asta va rezulta din negocieri. Dar după părerea mea, nu putem să aruncam pur și simplu să arunci în spațiul public niște cifre, fără să ținem cont de statele membre și cam asta a făcut președinția finlandeză", a mai spus Iohannis.
Ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, a apreciat miercuri că sunt "nerealiste" atât solicitările Germaniei și a altor state contributoare nete la bugetul UE ca în viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 acest buget să nu depășească procentul de 1% din venitul național brut combinat al statelor membre, cât și propunerea Comisiei Europene (CE) pentru un procent de 1,11%.
Ministrul finlandez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a condus negocierile cu statele membre pe tema viitorului cadru financiar multianual, chestiune ce va fi discutată joi și vineri la summitul european.
Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete și contributoare nete. Cele din urmă consideră că în prezent există noi priorități pentru viitorul cadru financiar multianual, precum migrația, apărarea sau mediul, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiționale, respectiv politica de coeziune și politica agricolă comună.
Situația este complicată și mai mult de retragerea Regatului Unit, un stat care a fost contributor net la bugetul comunitar.
