"În Olanda vom avea alegeri pe 15 martie. Avem un sistem de reprezentare proporţională. Participă aproximativ 20 de partide la aceste alegeri şi se luptă pentru cele 150 de locuri din Camera Reprezentanţilor. Guvernul va fi dat de un partid care obţine peste 75 de fotolii. Când vine vorba despre sistemul nostru, este foarte important să reţineţi întrebarea "care va fi cel mai mare partid?". Spre deosebire de alte ţări, şi dacă ne uităm la sondajele din prezent, observăm că sunt două partide care au între 25 - 28 de locuri. Potrivit sondajelor. Întrebarea este care dintre cele două partide va câştiga cele mai multe locuri şi dacă unul dintre ele va fi, aşa cum adesea menţionează şi presa străină, partidul domnului Wilders", a spus ambasadorul.
"Cel mai probabil scenariu, pe care îl vedem des în Olanda, este să avem un guvern care să includă trei, chiar patru partide. În cazul nostru, nu este neapărat ca liderul partidului câştigător să devină premier. Avem un sistem care presupune să lucrăm cu cineva pe care îl numim ,,informator''. El sau ea propune persoana care să încerce alcătuirea unui guvern. În medie, formarea guvernului durează trei luni în Olanda. Recordul este de 200 de zile. Adică aproape şapte luni. Aşadar, poate dura foarte mult, dar sistemul nostru nu prea permite alegeri anticipate", a mai spus ambasadoarea.
Diplomata a vorbit și despre ascensiunea forțelor populiste și naționaliste în Olanda și în Europa.
"Cred că aţi indicat în mod corect faptul că populismul este un fenomen în mai multe state, inclusiv în Olanda. Am început să remarcăm populismul încă din anii '90, când am văzut primele caracteristici ale unei societăţi multiculturale în Olanda. Asta i-a făcut pe mulţi oameni să se întrebe în ce mod se schimbă societatea noastră. Mulţi au început să se teamă că ne pierdem identitatea. Sau că nu mai avem aceleaşi norme şi valori ca până atunci. Este important să reţinem că populismul îşi are rădăcinile în ceva, în sentimente autentice de îngrijorare. Oameni care nu se mai simt reprezentaţi de elita politică şi simt că vocea nu le este auzită. Că teama şi furia lor nu este luată în seamă de către aceste elite. Asta înseamnă că oamenii cer o implicare mai directă. În Olanda, vedem o conştientizare a faptului că aceste temeri şi îngrijorări trebuie luate serios în seamă. Nu ne mai permitem să neglijăm aceste frici care au legătură cu schimbările din societate. La rândul lor, aceste schimbări au legătură cu fluxul de migranţi", a spus ambasadoarea.
Referitor la discursul lui Wilders, ambasadoarea are o poziție clară: "Trebuie să fim încrezători că într-o ţară precum Olanda există instituţii care garantează că tot ce se întâmplă respectă statul de drept şi cadrul legal. Acesta a fost cazul şi cu declaraţiile dlui. Wilders despre marocani. Preţuim foarte mult libertatea de exprimare. Şi există o percepţie, chiar o convingere, că politicienii au o libertate de expresie substanţială. Dar când (Geert Wilders - n.r) a făcut acea declaraţie despre marocani, dacă vrem mai mulţi sau mai puţini, sistemul judiciar a intervenit, a existat un proces şi o sentinţă. Repet, cred că acum este important să abordăm deschis provocările din societate care au mult de-a face cu teama de pierdere a identităţii. Lucrurile se schimbă în societatea olandeză. Trebuie să facem asta în stilul olandez, adică prin dialog. Să încercăm să găsim o abordare care să aibă o susţinere cât se poate de amplă. Aşa facem lucrurile în Olanda. Prin ce vă spun, sper să vă pot arăta că democraţia noastră este destul de puternică pentru a face faţă acestei provocări, dar este nevoie ca noi toţi să vorbim despre ele deschis. Din nou, în limitele legii şi fără să ne insultăm".
Interviul poate fi urmărit integral, în cele ce urmează:
