Într-o săptămână, Uniunea Europeană dă primul test important de anul acesta. La Haga. Acolo unde Geert Wilders, un lider naționalist supranumit "Trump al Olandei'', are șanse mari să devină premier în urma alegerilor parlamentare din 15 martie. Ar putea fi prima piesă a unui domino fatal pentru Uniunea Europeană, care mai include Franța și Germania, două țări care au și ele alegeri în luna aprilie, respectiv septembrie. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Realitatea Tv, ambasadorul Olandei la București, Stella Ronner-Grubačić, a vorbit despre fricile alegătorilor din propria țară, despre cum reușesc naționaliștii să aibă succes în țările bogate din Vest și despre șansele ca un extremist să conducă Olanda.
"În Olanda vom avea alegeri pe 15 martie. Avem un sistem de reprezentare proporțională. Participă aproximativ 20 de partide la aceste alegeri și se luptă pentru cele 150 de locuri din Camera Reprezentanților. Guvernul va fi dat de un partid care obține peste 75 de fotolii. Când vine vorba despre sistemul nostru, este foarte important să rețineți întrebarea "care va fi cel mai mare partid?". Spre deosebire de alte țări, și dacă ne uităm la sondajele din prezent, observăm că sunt două partide care au între 25 - 28 de locuri. Potrivit sondajelor. Întrebarea este care dintre cele două partide va câștiga cele mai multe locuri și dacă unul dintre ele va fi, așa cum adesea menționează și presa străină, partidul domnului Wilders", a spus ambasadorul.
"Cel mai probabil scenariu, pe care îl vedem des în Olanda, este să avem un guvern care să includă trei, chiar patru partide. În cazul nostru, nu este neapărat ca liderul partidului câștigător să devină premier. Avem un sistem care presupune să lucrăm cu cineva pe care îl numim ,,informator''. El sau ea propune persoana care să încerce alcătuirea unui guvern. În medie, formarea guvernului durează trei luni în Olanda. Recordul este de 200 de zile. Adică aproape șapte luni. Așadar, poate dura foarte mult, dar sistemul nostru nu prea permite alegeri anticipate", a mai spus ambasadoarea.
Diplomata a vorbit și despre ascensiunea forțelor populiste și naționaliste în Olanda și în Europa.
"Cred că ați indicat în mod corect faptul că populismul este un fenomen în mai multe state, inclusiv în Olanda. Am început să remarcăm populismul încă din anii '90, când am văzut primele caracteristici ale unei societăți multiculturale în Olanda. Asta i-a făcut pe mulți oameni să se întrebe în ce mod se schimbă societatea noastră. Mulți au început să se teamă că ne pierdem identitatea. Sau că nu mai avem aceleași norme și valori ca până atunci. Este important să reținem că populismul își are rădăcinile în ceva, în sentimente autentice de îngrijorare. Oameni care nu se mai simt reprezentați de elita politică și simt că vocea nu le este auzită. Că teama și furia lor nu este luată în seamă de către aceste elite. Asta înseamnă că oamenii cer o implicare mai directă. În Olanda, vedem o conștientizare a faptului că aceste temeri și îngrijorări trebuie luate serios în seamă. Nu ne mai permitem să neglijăm aceste frici care au legătură cu schimbările din societate. La rândul lor, aceste schimbări au legătură cu fluxul de migranți", a spus ambasadoarea.
Referitor la discursul lui Wilders, ambasadoarea are o poziție clară: "Trebuie să fim încrezători că într-o țară precum Olanda există instituții care garantează că tot ce se întâmplă respectă statul de drept și cadrul legal. Acesta a fost cazul și cu declarațiile dlui. Wilders despre marocani. Prețuim foarte mult libertatea de exprimare. Și există o percepție, chiar o convingere, că politicienii au o libertate de expresie substanțială. Dar când (Geert Wilders - n.r) a făcut acea declarație despre marocani, dacă vrem mai mulți sau mai puțini, sistemul judiciar a intervenit, a existat un proces și o sentință. Repet, cred că acum este important să abordăm deschis provocările din societate care au mult de-a face cu teama de pierdere a identității. Lucrurile se schimbă în societatea olandeză. Trebuie să facem asta în stilul olandez, adică prin dialog. Să încercăm să găsim o abordare care să aibă o susținere cât se poate de amplă. Așa facem lucrurile în Olanda. Prin ce vă spun, sper să vă pot arăta că democrația noastră este destul de puternică pentru a face față acestei provocări, dar este nevoie ca noi toți să vorbim despre ele deschis. Din nou, în limitele legii și fără să ne insultăm".
Interviul poate fi urmărit integral, în cele ce urmează:
