”Acest Consiliu pentru Pace, sau ideea acestui Consiliu a plecat de la o experienţă fericită, pacea din Gaza. De aici a pornit tot. Aşa cum spune numele, se vrea a fi extinsă acea experienţă. Totuşi, îl vedem pe preşedintele Macron, sau îi auzim discursul, tot la Davos, în care spunea că anul trecut, au fost cel puţin vreo 60 de conflicte la nivel mondial. De ce e nevoie de aşa ceva? Asta ar fi imaginea de început. Deci, plecăm de la o experienţă, să spunem, pozitivă, Gaza”, a declarat Sorin Grindeanu, miercuri seară, la un post TV.
Potrivit acestuia, acceptarea invitaţiei lansate de preşedintele Trump, ”nu e vorba de servilism, ci de realism”.
”Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari, atâta timp cât vorbim de securitate. Bun, şi da, se găsesc sume, e vorba de un miliard, dacă nu mă înşel”, a precizat liderul PSD.
Sorin Grindeanu a subliniat că vorbim în primul rând de "principalul partener strategic al României": ”Știu, mâine sau poimâine e un Consiliu European. Probabil vrea să vadă (Nicușor Dan - n.r.) şi punctele de vedere ale celorlalţi din Consiliu, al celorlalţi 26 de membri, după care trebuie să ne exprimăm, pentru că temporizarea nu face bine în acest punct de vedere”.
România, reprezentată la Davos de o delegație USR-istă după refuzul lui Nicușor Dan: „Cea mai nenorocită cale” pentru țara noastră, spune analistul Bogdan Chireac
Conform Administrației Prezidențiale, România a fost invitată să devină membru al “Consiliului pentru Pace”, printr-o scrisoare adresată de preşedintele SUA Donald Trump preşedintelui Nicuşor Dan. O invitaţie similară a fost adresată de către Trump mai multor state. Invitația vine și cu ceva costuri. Mai exact, vorbim despre o contribuţie de un miliard de dolari ce asigură calitatea de membru permanent în consiliul condus de Trump.
Nicuşor Dan a anunţat, marţi, că a demarat un aprofundat proces de analiză a conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România, această evaluare având ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii iniţiative cu obligaţiile existente ale statului român şi identificarea modalităţilor optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume.
