Fostul ministru de Finanțe Florin Cîțu avertizează asupra deteriorării deficitului bugetar în trimestrul al doilea din 2026 și susține că cifra de 3,4% invocată de minister nu contrazice datele Eurostat. Acesta cere explicații concrete despre reducerea deficitului fără afectarea economiei.
Fostul ministru de Finanțe Florin Cîțu critică modul în care Ministerul Finanțelor explică evoluția deficitului bugetar și susține că datele Eurostat indică o deteriorare accentuată în trimestrul al doilea din 2026. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, acesta atrage atenția asupra diferențelor dintre indicatorii folosiți în comunicarea publică și avertizează că atingerea țintei de deficit va necesita o ajustare dificilă în a doua jumătate a anului.
Florin Cîțu atrage atenția asupra creșterii deficitului bugetar în trimestrul al doilea
Fostul ministru invocă datele Eurostat, potrivit cărora deficitul bugetar a crescut de la 5,5% la 9,2% din PIB trimestrial, pe seria ajustată sezonier. Florin Cîțu susține că amploarea acestei creșteri depășește orice avans înregistrat de la un trimestru la altul în 2024.
„𝗗𝗲𝘁𝗲𝗿𝗶𝗼𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗯𝗿𝘂𝗽𝘁𝗮̆ 𝗮 𝗱𝗲𝗳𝗶𝗰𝗶𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝗿𝗲𝘇𝗼𝗹𝘃𝗮̆ 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗻𝘂𝗺𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶.
Deficitul bugetar s-a deteriorat puternic în trimestrul II 2026. Datele Eurostat sunt clare: de la 5,5% la 9,2% din PIB trimestrial, pe seria ajustată sezonier. Un salt de 3,7 puncte procentuale, 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟒.
Deficitul este mai mare și față de același trimestru al anului trecut: 9,2%, față de 7,7%.”
Acuzații la adresa Ministerului Finanțelor privind cifra de 3,4%
Florin Cîțu susține că Ministerul Finanțelor pune în discuție un indicator care nu poate fi comparat direct cu cel publicat de Eurostat. Fostul ministru explică faptul că procentul de 3,4% se referă la deficitul cumulat în primele șase luni, fără ajustare sezonieră și raportat la PIB-ul întregului an, în timp ce valoarea de 9,2% privește un singur trimestru.
„Ministerul Finanțelor încearcă să inducă în eroare opinia publică aducând în discuție cifra de 3,4% (deficitul cumulat în șase luni, neajustat sezonier, raportat la PIB-ul ÎNTREGULUI AN), ca răspuns la această deteriorare. Cifra de 9,2% reprezintă deficitul unui trimestru, ajustat sezonier, raportat la PIB-ul ACELUI TRIMESTRU.
Măsoară lucruri diferite!!! Nu se compară direct. 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝟑,𝟒% NU 𝐢𝐧𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐬𝐭𝐚𝐭.”
Ținta de deficit de 6% din PIB, o provocare pentru a doua jumătate a anului
Fostul ministru de Finanțe consideră că și cifra invocată de minister evidențiază dificultatea reducerii deficitului bugetar. Pentru atingerea țintei ESA de 6% din PIB, susține acesta, deficitul din a doua jumătate a anului ar trebui să se încadreze în limita de 2,6% din PIB anual.
Florin Cîțu compară această valoare cu deficitele înregistrate în semestrele secunde din anii precedenți și avertizează că actualul guvern trebuie să schimbe evoluția din ultimii doi ani.
„Mai mult, chiar cifra invocată de minister arată dificultatea ajustării. Pentru atingerea țintei ESA de 6% din PIB, în a doua jumătate a anului mai rămâne loc pentru un deficit de maximum 2,6% din PIB anual. În semestrul II din 2025, deficitul a fost de 4,2% din PIB anual, iar în 2024 de 5,5%.
Guvernul actual trebuie să livreze o corecție abruptă, inversând profilul ultimilor doi ani, când deficitul din semestrul II a fost mai mare decât în primul. (multa bafta, fara sa arunce economia si mai rau in criza având in vedere cine vine cu "soluțiile")”
Florin Cîțu cere explicații despre reducerea deficitului fără afectarea economiei
În finalul mesajului, fostul ministru solicită Ministerului Finanțelor să prezinte date care să susțină ipoteza unei deteriorări temporare și să explice cum va fi realizată ajustarea bugetară promisă fără a afecta economia.
„Ministerul trebuie să demonstreze, cu cifre, că deteriorarea este temporară și să explice cum va realiza ajustarea promisă 𝐅𝐀𝐑𝐀 𝐬𝐚̆ 𝐨𝐦𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚. Schimbarea numitorului nu ține loc de explicație.”
