Procurorul general, Augustin Lazăr, susține că procurorul militar care a făcut ancheta penală în Dosarul Mineriada, având „cea mai bună cunoaștere a cauzei dintre toți procurorii Ministerului Public”, nu mai poate reprezenta în instanță această cauză odată ce dosarul a fost preluat de Secția specială de anchetare a magistraților. Lazăr spune că acesta este un exemplu al haosului din Justiție creat de ordonanțele ministrului Tudorel Toader.
Procurorul militar care a făcut anchetă în Dosarul Mineriadei și care intră în sala de judecată pentru a susține acuzațiile a trebuit să fie schimbat după ce a intrat în vigoare una dintre ordonanțele de urgență promovate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, scrie Adevarul.ro
Acesta este un exemplu din solicitarea prin care procurorul Augustin Lazăr cere CSM să sesizeze CCR cu un posibil conflict constituțional legat de modul în care Guvernul a adoptat mai multe ordonanțe de urgență care modifică Legile Justiției. Redăm mai jos pasajul din solicitarea procurorului general în care exemplifică modul în care acest dosar a fost afectat de ordonanațele de urgență date de ministrul Justiției.
Dosarul Mineriada, preluat de Secția specială Pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo - anomie creată, paradoxal, prin inflație de reglementări inconsecvente și necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin maniera de reglementare a Guvernului prin ordonanțe de urgență, exemplul care urmează este edificator.
În cauza cunoscută publicului sub denumirea de „dosarul Mineriada”a fost inculpat, printre alții-inclusiv militari, și un magistrat; astfel, dosarul a devenit un dosar preluat de S.I.I.J.( cf. art. II alin. 11 din OUG nr. 90/2018 ). Până la acest moment, participarea în ședința de judecată a cauzei menționate a fost asigurată de un procuror militar care a și efectuat ancheta penală în cauză și care, totodată, este și șeful structurii de judiciar a Secției Parchetelor Militare.
Având în vedere că acest procuror a efectuat urmărirea penală în cauză și desfășoară și activitate de reprezentare în fața instanțelor de judecată, respectiv are cea mai bună cunoaștere a cauzei dintre toți procurorii Ministerului Public ( este, practic, autorul dosarului de urmărire penală și al actului de sesizare a instanței), precum și specializare în participarea în ședința de judecată, reprezentarea de către acesta a Ministerului Public era singura în măsură să asigure în cele mai bune condiții rolul procurorului în soluționarea „dosarului Mineriada”.
În aceste condiții, s-ar fi justificat continuarea participării sale și după preluarea cauzei de către S.I.I.J., participare care, în opinia Ministerului Public, asigură și conformitatea cu art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/200429 [ procurorul menționat face parte din structura de judiciar a P.Î.C.C.J (adică, Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție menționată de art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/2004 interpretată în sens funcțional - structuri care cuprind procurorii care desfășoară activitate de reprezentare în fața instanțelor de judecată , iar nu strict formal de element component al organizării administrative a P.Î.C.C.J.- direcții, secții, servicii, birouri etc) ].
Pentru aceste motive s-a dispus desemnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a procurorului menționat în vederea continuării activității de reprezentare în „dosarul Mineriada”. Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.
Judecătorul de cameră preliminară nu a acceptat această interpretare și, prin urmare, nici participarea procurorului menționat; în consecință a dispus participarea unui procuror din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În absența motivării încheierii prin care s-au dispus cele de mai sus, este plauzibil de presupus că judecătorul de cameră preliminară, constatând că este vorba de o cauză de competența S.I.I.J. ( cauză preluată de S.I.I.J. ), secție care nu este subordonată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cf. art. 14 pct. 4 din OUG nr. 7/2019, acesta din urmă nu poate dispune cu privire la cele arătate. ( Încheierea din 5 martie 2019, dosar nr.1752/1/2017/a1 al Î.C.C.J., Secția penală ).
