Prim-ministrul este de părere că au existat mari întârzieri în ceea ce privește fondurile europene, cauzate de sistemul informatic care primește proiecte și care le procesează. "S-a întârziat pentru că nu a fost o claritate în ceea ce privește obiectivele. Modulele nu erau pregătite, nu se lucra într-un mod coordonat între cei care dezvoltă sistemul informatic și cei care elaborau procedurile. S-a lucrat haotic, pentru că se lucra pe bisericuțe, fără să existe coordonare. Acest mod ne-a făcut să pierdem mult", a spus Cioloş.
Dacian Cioloș a explicat de ce nu a introdus proiectele lui Victor Ponta în planul său de guvernare, caracterizându-le drept neeligibile. Potrivit premierului, Planul de investiţii Juncker pare să fie cel mai eligibil, deoarece acesta facilitează accesul la credite și garanții bancare.
”Proiectele trebuie susținute de cei care le-au elaborat. Trebuie să asigurăm legătura între banca ce finanțează proiectul Junker și acești actori privați, care propun proiecte. Planul Junker merge foarte bine atunci când mai mulți parteneri își definesc proiecte mai complexe, care pot fi susținute prin astfel de finanțare”, a declarat Dacian Cioloș, la Realitatea TV.
Șeful Guvernului consideră că în România nu există o coerență în modul de finanțare a proiectelor din bugetul național. Aceasta a fost făcută, potrivit premierului, sub viziunea Comisiei Europene și sub presiunea politică. În absența acestei coerențe, nici structurile asministrative nu au funcționat bine atragerea de investiții.
O altă temă pe care Dacian Cioloș a abordat-o este cea a subvențiilor din sectorul agricol.
"S-a întârziat definirea schemelor de finanțare. Politica agricolă comună permite statelor membre mai multă flexibilitate spre anumite sectoare, dar presupune și anumite decizii. S-au luat cu întârziere aceste decizii, s-au luat foarte multe decizii până în 2015, inclusiv. Sistemul informatic a fost gândit după ce aceste scheme erau luate. Contractele de la compania de software au fost luate în 2015. Guvernul a făcut plăți în avans în toamnă, plăți care se fac în primavară. Asta a presupus construirea unui modul de software în avans, iar aceasta a întârziat procesul. Din cei 1,6 miliarde de euro, cât ar trebui să fie plătiți în acest an, 1 miliard de euro au fost deja plătiți, iar plățile vor continua până la sfârșitul lunii iunie", a mai spus Cioloş.
