CCR discută miercuri sesizarea Guvernului privind pensiile speciale

"Din lege nu reiese clar cum ar urma sa fie finantate aceste pensii sau indemnizatii speciale. Ele, asa cum e prevazuta legea acum, ar continua sa impacteze bugetul de stat pentru ca si bugetele locale, in mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Si, pe de alta parte, nu se respecta principiul contributivitatii, legea aceasta ar urma sa se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR sa clarifice daca aceste elemente, care in continuare sunt mentinute in lege, sunt constitutionale", explica atunci Dacian Ciolos.

Totodata, premierul a precizat ca impactul bugetar al aplicarii legii in forma actuala adoptata de Parlament este in jur de 400 de milioane de lei pe an.

Premierul Ciolos a reamintit ca Executivul a contestat prima data aceasta lege cand Parlamentul decisese asupra pensiilor speciale si a precizat ca obiectiile ridicate si acceptate atunci de CCR 'nu au fost integrate' de Legislativ: "Problema acestor pensii speciale este, in primul rand, faptul ca ele nu respecta principiul contributivitatii. Adica pensii speciale inseamna ca dai ca si pensie mai mult decat categoria respectiva a contribuit la bugetul de pensii. Deci, cineva trebuie sa suporte acest surplus. A fost si motivul pentru care noi am contestat la CCR - unul dintre motive - atunci cand Parlamentul luase aceasta decizie. Au fost facute anumite modificari, dar care nu au integrat elementele constatate la CCR si acceptate de CCR.

"In opinia primului ministru, ideea de pensii speciale risca sa afecteze insasi consolidarea sistemului de pensii. 'Ideea de pensii speciale, daca avem multe astfel de categorii care acumuleaza pensii speciale, (...) risca sa afecteze insasi consolidarea ideii si a sistemului de pensii din Romania', a adaugat seful Guvernului.