PSD lansează noi atacuri la adresa lui Bolojan: „Deficitul a explodat la 9,2%, cel mai mare din UE”

Formațiunea compară rezultatele fostului Executiv condus de Ilie Bolojan cu cele din perioada guvernării Marcel Ciolacu și susține că românii au suportat creșteri de taxe fără rezultatele promise. Disputa vine după ce, în septembrie, Bolojan declara că menținerea măsurilor fiscale este necesară pentru continuarea reducerii deficitului. Noile cifre publicate de Eurostat pe 21 octombrie arată o deteriorare a indicatorului trimestrial, însă nu reprezintă bilanțul anual al celor două guverne.

PSD îl compară pe Bolojan cu Ciolacu. Deficit de 9,2%, față de 7,7%

Social-democrații susțin că datele publicate de Oficiul European de Statistică arată că măsurile de austeritate aplicate de Ilie Bolojan nu au produs rezultatele anunțate. Potrivit PSD, fostul premier a lăsat în urmă un deficit trimestrial mai mare decât cel înregistrat în perioada în care Marcel Ciolacu se afla la conducerea Guvernului.

Datele Eurostat confirmă că deficitul trimestrial ajustat sezonier al României a crescut de la 5,5% din PIB, în primele trei luni ale anului 2026, la 9,2% în trimestrul al doilea. Diferența este de 3,7 puncte procentuale într-un singur trimestru, cea mai mare deteriorare înregistrată în Uniunea Europeană în această perioadă.

PSD susține că această evoluție arată că politicile fiscale ale fostului premier nu au reușit să controleze dezechilibrele bugetare. Partidul invocă și revizuirea datelor referitoare la primul trimestru din 2026, când deficitul ar fi fost recalculat de la 3,6% la 5,5% din PIB.

Acuzația privind o eventuală ascundere a situației bugetare aparține social-democraților. Revizuirea unui indicator statistic nu demonstrează, în sine, că datele ar fi fost ascunse intenționat.

„Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite”

În comunicatul transmis după publicarea datelor Eurostat, PSD critică efectele măsurilor fiscale adoptate în timpul guvernării Bolojan. Social-democrații susțin că majorările de taxe, reducerea unor cheltuieli și restricțiile bugetare au afectat puterea de cumpărare a populației și activitatea companiilor, fără să ducă la reducerea deficitului trimestrial.

Pentru a-și susține criticile, PSD invocă și alte date economice. Partidul menționează o contracție a PIB de 2% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, precum și scăderea vânzărilor cu amănuntul cu 5,7% în luna iulie, în ritm anual.

În ceea ce privește inflația, cele mai recente date Eurostat arată că România a înregistrat în septembrie 2026 o rată anuală armonizată de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Media europeană a fost de 3,8%, ceea ce arată că prețurile au continuat să crească într-un ritm semnificativ mai mare în România decât în majoritatea statelor membre.

România, cel mai mare deficit bugetar trimestrial din Uniunea Europeană

Potrivit raportului Eurostat din 21 octombrie, România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 cel mai mare deficit guvernamental trimestrial ajustat sezonier dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Nivelul de 9,2% din PIB depășește considerabil media europeană și arată că dezechilibrele finanțelor publice rămân ridicate. În aceeași perioadă, deficitul trimestrial ajustat sezonier a fost de 3,5% din PIB la nivelul Uniunii Europene și de 3,3% în zona euro. În România, indicatorul a urcat de la 5,5% la 9,2% din PIB, în timp ce la nivel european creșterea a fost mult mai redusă.

Pentru comparație, în trimestrul al doilea din 2025, România înregistra un deficit ajustat sezonier de 7,7% din PIB. Indicatorul a coborât ulterior la 7,1% în trimestrul al treilea și la 7,3% în ultimele trei luni ale anului trecut, înainte să ajungă la 5,5% în primul trimestru din 2026. Diferențele dintre aceste valori arată că evoluția deficitului nu a fost una constantă. Au existat perioade de reducere, urmate de noi creșteri, iar rezultatele depind de veniturile încasate, cheltuielile efectuate și evoluția economiei. Datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt considerate provizorii de Eurostat și pot fi revizuite în raportările ulterioare.

PSD cere abandonarea austerității și schimbarea politicii economice

Pe fondul noilor cifre, social-democrații cer renunțarea la politicile de austeritate promovate de Ilie Bolojan și adoptarea unor măsuri care să susțină economia. PSD consideră că statul trebuie să își achite obligațiile financiare la timp, să sprijine companiile și să acorde o atenție mai mare persoanelor cu venituri mici și medii. Partidul susține că reducerea deficitului nu trebuie urmărită exclusiv prin majorarea taxelor și limitarea cheltuielilor, ci și prin stimularea activității economice. În opinia social-democraților, măsurile care afectează consumul și investițiile pot reduce ritmul de creștere al economiei și pot pune presiune suplimentară asupra veniturilor populației.

Declarațiile vin în contextul în care România trebuie să continue procesul de reducere a deficitului excesiv, conform angajamentelor asumate la nivel european. Schimbarea politicilor fiscale ar trebui, astfel, să țină cont atât de nevoia de susținere a economiei, cât și de obligațiile privind stabilizarea finanțelor publice.

Ce arată, de fapt, comparația dintre deficitele din mandatele Ciolacu și Bolojan

Cifrele invocate de PSD sunt reale, însă comparația dintre cele două guvernări necesită câteva precizări. Indicatorul de 9,2% din PIB reprezintă deficitul înregistrat în trimestrul al doilea din 2026, după ajustarea sezonieră a datelor. Acesta nu trebuie confundat cu deficitul acumulat în primele șase luni ale anului și nici cu deficitul anual, calculat după încheierea exercițiului bugetar.

Aceeași regulă se aplică și valorii de 7,7% din PIB, înregistrată în trimestrul al doilea din 2025. Deși PSD o asociază guvernării Marcel Ciolacu, fostul premier și-a depus demisia pe 5 mai 2025, înainte de finalizarea trimestrului. Cătălin Predoiu a asigurat interimatul, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de prim-ministru pe 23 iunie 2025. Prin urmare, rezultatul din trimestrul al doilea al anului trecut nu poate fi atribuit integral unui singur premier. În plus, situația bugetară este influențată de decizii adoptate anterior perioadei analizate, de calendarul plăților și încasărilor și de evoluția economiei.

Datele anuale publicate de Eurostat arată că România a încheiat 2024 cu un deficit guvernamental de 9,2% din PIB. În 2025, acesta s-a redus la 7,8% din PIB, potrivit datelor actualizate pe 21 octombrie 2026. Reducerea anuală și creșterea deficitului trimestrial din primăvara acestui an descriu perioade și indicatori diferiți, motiv pentru care nu trebuie prezentați drept rezultate direct contradictorii.

România trebuie să reducă deficitul excesiv până în 2030

Problemele finanțelor publice nu au apărut odată cu ultimele date Eurostat. România se află în procedura europeană de deficit excesiv din aprilie 2020, după ce a depășit limita de 3% din PIB prevăzută de regulile Uniunii Europene. În anii următori, dezechilibrele bugetare au continuat, iar Comisia Europeană și Consiliul UE au cerut autorităților române măsuri pentru stabilizarea situației. Pe 8 iulie 2025, Consiliul Uniunii Europene a revizuit recomandările adresate României și a stabilit că deficitul excesiv trebuie corectat până în 2030. Pentru 2026, recomandarea europeană prevede ca rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete să nu depășească 2,6%. Acest indicator este diferit de deficitul bugetar și reprezintă una dintre condițiile urmărite de instituțiile europene pentru evaluarea politicii fiscale.

Cele mai recente date Eurostat arată și o creștere a datoriei publice în valoare nominală. La sfârșitul lunii iunie 2026, datoria administrației publice ajunsese la aproximativ 1.196,4 miliarde de lei, față de aproape 1.169,9 miliarde de lei la finalul lunii martie. Ca pondere în PIB, aceasta a coborât ușor, de la 59,7% la 59,4%, însă suma totală datorată a continuat să crească.