”Vom viza, practic, înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiţii un instrument mult mai matur şi mai echilibrat. Fondul va fi înfiinţat de către Ministerul de Finanţe de la Bucureşti. Capitalul social iniţial va fi de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), divizaţi în 25 milioane de acţiuni cu valoarea iniţială de 10 euro/acţiunea . Fondul va fi listat la Bursa de la Bucureşti, unde va emite încă 25 de milioane de acţiuni, puse la dispoziţia cumpărătorilor într-o ofertă publică iniţială”, transmite senatorul AUR.
Petrişor Peiu mai afirmă că în fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acţiuni suplimentare, care vor capitaliza Fondul .
”Fondul va funcţiona ca un fond de investiţii deschis, administrat de către un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane, alese de către acţionari prin procedura de vot cumulativ . Preşedintele Fondului pentru primii trei ani va fi un reprezentant al Ministerului de Finanţe . Fondul va investi în active din Republica Moldova, în principsl în active financiare (acţiuni la diverse societăţi plus obligaţiuni) , dar şi în orice alt fel de active.
Investiţiile în obligaţiuni emise de staul Republica Moldova sau de UAT-uri vor fi limitate la 30% din activul net”, menţionează Petrişor Peiu.
.
Senatorul AUR mai spune că dividendele se vor distribui conform legii române, anual, către investitori, primii cinci ani urmând să fie convertite în acţiuni noi, prin capitalizarea suplimentară a fondului .
El prezintă şi consecinţele politice şi economice: ”În economia Republicii Moldova va apare o sursă mare, constantă şi serioasă de investiţii .
Investiţii vor fi, practic, ale României, nu doar ale statului român sau ale câtorva companii . În Republica Moldova se va obţine un sentiment clar de ataşament faţă de România. Cele două economii se vor compatibiliza şi vor funcţiona sincretic. O mare parte din fondurile europene vor fi destinate întăririi integrării economice dintre cele două state româneşti”, spune Peiu.
”Este evident că Statul român trebuie să asigure, prin prezenţa sa în acest fond, publicul şi companiile de buna credinţă a administrării sale şi de supunerea operaţiunilor respective rigorilor fondurilor publice”, mai declară senatorul.
