Andrei Pleșu anunță în cadrul unui articol semnat în Adevarul, că nu are altă soluție decât să voteze cu USR, anunțând că "PNL a avut la dispoziție ani întregi în care să se reformeze, să-și dea seama că e în criză de portrete credibile, de „cadre” eficiente, de program coerent. Abia acum, în ceasul al doisprezecelea, a intrat în alertă și vrea brusc o altă față, nepricepînd că înfățișarea de acuma partidului nu e de natură să convingă și să atragă resurse transfiguratoare".
Redăm, în continuare, un fragment din articolulu semnat de Pleșu:
"În principiu, PNL ar fi trebuit să fie, din punctul meu de vedere, opțiunea politică salvatoare, în condițiile în care PSD continuă să domine scena cu un aplomb descurajant.
Echipa pesedistă, o echipă de penali aroganți, șmecheri de gașcă, cumetri de „aranjamente” lucrative, activiști obraznici stă cocoțată în vîrful sondajelor (e drept, cu sprijinul unui electorat cu criterii abisale și pe fondul unui masiv absenteism la urne). Dar ideea că singura formă de a scăpa de lup este să votezi o ogradă de oi agitate nu mi se pare rentabilă… Mă așteptam să am (să mi se livreze) o puzderie de argumente în favoarea partidului liberal. Nu fumigene triumfaliste („niciodată n-am fost așa puternici”, „avem cel mai riguros program pentru viitoarea guvernare”, „Dumnezeu e liberal”, „avem un suport tot mai mare din partea populației”, „oferim un mesaj clar de profesionalism”), nu penibile gîfîieli „tactice” (Denise Rifai ca soluție de avarie, un rol pe care are meritul de a-l fi refuzat), nu victimizări insolente (noi vrem binele, dar suntem singuri și ghinioniști).
Doamnele și domnii liberali trebuiau mai demult să se întrebe dacă au membri pe măsura prestigiului marilor fondatori. Evident, nu putem produce la comandă garnituri de tipul Brătienilor, Ghiculeștilor, Rosetteștilor. Nu putem da peste noapte un Kogălniceanu sau un Spiru Haret. Dar n-ar fi de lepădat inși ceva mai de ispravă, mai țanțoși, mai profilați, decît Ilie Bolojan, Mihai Barbu, Florian Roman, Florin Alexandru Alexe, Bușoi, Buda, Ben Oni Ardelean ș.a.m.d. Să nu se supere domnii de mai sus. Poate sunt oameni cumsecade și pricepuți. Dar prea n-a auzit nimeni de ei și de marea majoritate a colegilor lor. Pe unii dintre acești colegi se întîmplă, e drept, să-i cunosc, dar și ei par scufundați în inexpresive penumbre, în vreme ce alții au „defectat” pe la ALDE (încropeala oportunistă a unui mediocru veleitar, înconjurat de „simpatizanți” asemenea)".
Continuarea, pe Adevarul.ro
