Începând cu epoca marilor demolări ce au succedat seismului din 1977, curiozitatea focșănenilor a fost stârnită de existența a numeroase construcții dezvăluite în urma săpăturilor executate în special pentru fundațiile blocurilor muncitorești ale vechiului regim comunist.
Despre rețelele subterane care brăzdează municipiul Focșani de la un capăt la altul specialiștii au informații că datează de peste 200 de ani. Explicațiile pe care le dau istoricii în legătură cu vechimea și rostul acestor beciuri sunt că ele serveau pentru adăpostirea bunurilor, la contrabanda cu alcool și apărarea propriilor vieți.
Focșaniul era un oraș negustoresc și prin aceste catacombe oamenii evitau taxa de graniță impusă între cele două țări .
„Aici era un oraș eminamente negustoresc, de graniță, cu vamă între Focșanii Moldoveni și Focșanii Munteni, astfel că aceste tuneluri asigurau condițiile realizării schimburilor clandestine de marfă, pentru ocolirea taxelor vamale. Am găsit astfel de tuneluri și în Piața Unirii, pe locurile fostei mănăstiri Sf. Ioan, pe locul unde se construiește viitoarea Catedrală, lângă Sinagogă, chiar și în zona Gării", precizează prof. dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea. De asemenea, zona orașului fiind locuită de negustori bogați, mulți dintre ei evrei, aceștia își puneau la adăpost averile în beciuri. Și pentru a-i deruta pe hoți și năvălitori, beciurile erau construite pe diferite niveluri. Se făceau beciuri unul peste altul. Primul era gol și în restul se puneau valorile, iar la nevoie se puteau ascunde și oamenii.
Mai multe pe adevarul.ro.
