Descoperire inedită a arheologilor din Satu Mare. "Nu este deloc întâmplător"

Potrivit specialiştilor, obiceiul de a îngropa vase întregi, uneori adevărate servicii de masă, era larg răspândit în preistorie şi antichitate. Vasele utilizate în anumite ceremonii sau cu ocazia unor momente festive erau îngropate pentru a nu fi refolosite în viaţa de zi cu zi, în contexte profane.

Aşadar, graţie acestor descoperirii arheologice se poate stabilii modul în care se desfăşurau festivalurile şi sărbătorile în Antichitate şi Preistorie, scrie voceatransilvaniei.ro.

"Obiceiurile antice ne arată cu prisosinţă că ceştile, respectiv cupele, erau tratate ca obiecte personale, reprezentative pentru proprietarii lor. Aceste vase de băut îi reprezentau pe proprietari în faţa comunităţii în momente de mare încărcătură sacrală şi socială, atunci când practicau libaţii sau rosteau toasturi”, a explicat istoricul Liviu Marta.

"Rolul important al ceştilor şi al serviciilor de masă îngropate în contexte festive este bine documentat şi pentru Preistorie, elemente sugestive fiind descoperite şi în zona Sătmarului. La noi în zonă unele dintre cupe, ca de exemplu cele două cupe mari descoperite la Medieşu Aurit, au unele dintre cele mai sofisticate decoruri din preistoria europeană. Decorul spiralic şi meandrat este realizat într-o manieră artistică desăvârşită, de o mână de meşter sigură, ce dovedeşte o bună stăpânire a tehnicii, dar şi a simbolisticii ornamentelor. Ornamente nu sunt realizate la întâmplare; există o paleta de câteva zeci de motive ornamentale care pe parcursul a câtorva secole se repetă pe vasele de servit la masă şi pe arme. Faptul că la Medieşu Aurit ceştile mici sunt nedecorate, iar cele mari sunt decorate, nu este deloc întâmplător", a adăugat el.

Două ceşti identice cu cele de la Medieşu Aurit au fost descoperite anterior şi la Nyirmada, în Ungaria.