Criza de la Cernavodă se prelungește! Reactoarele nu pornesc în noiembrie. Avertismentul autorităților

Ministerul Energiei avertizează că cele două reactoare ale centralei nu vor putea fi repornite în luna noiembrie, iar România se confruntă în continuare cu riscul unei crize de alimentare cu energie electrică, în special în orele de consum maxim. Pentru menținerea stabilității sistemului energetic, autoritățile iau în calcul creșterea producției din alte surse, suplimentarea importurilor și, dacă situația o va impune, măsuri de reducere a consumului.

Alertă energetică prelungită cu 30 de zile. Reactoarele de la Cernavodă rămân oprite

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a hotărât prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile, după ce analizele tehnice au arătat că nivelul Dunării rămâne insuficient pentru reluarea producției de energie nucleară în condiții de siguranță. Potrivit Ministerului Energiei, situația hidrologică nu permite repornirea Unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă în cursul lunii noiembrie 2026. Decizia vine după aproximativ trei luni în care cele două reactoare au fost scoase succesiv din funcțiune, iar România a fost nevoită să compenseze lipsa producției nucleare prin alte surse de electricitate și prin importuri. Autoritățile invocă și insuficiența rezervelor de putere disponibile pentru acoperirea consumului în perioadele de vârf, situație care ar putea crea dificultăți suplimentare odată cu scăderea temperaturilor și creșterea necesarului de energie.

Autoritățile avertizează asupra riscului unei crize de electricitate. Ce măsuri poate lua Transelectrica

Una dintre principalele preocupări ale autorităților este menținerea echilibrului dintre producția și consumul de energie electrică, în condițiile în care centrala de la Cernavodă nu contribuie în prezent la alimentarea sistemului național. Potrivit hotărârii CNSU, Transelectrica este autorizată să adopte măsurile necesare pentru asigurarea funcționării rețelei, inclusiv prin creșterea producției din toate sursele disponibile, suplimentarea importurilor și reducerea consumului, dacă aceasta devine necesară.

Menționarea reducerii consumului în hotărâre nu înseamnă că au fost deja decise întreruperi programate ale alimentării populației, ci că autoritățile păstrează această posibilitate printre instrumentele de gestionare a unui eventual dezechilibru energetic. Situația este cu atât mai complicată cu cât seceta afectează și producția hidrocentralelor, iar zilele mai scurte și perioadele cu nebulozitate reduc cantitatea de electricitate produsă de panourile fotovoltaice.

Dunărea a ajuns aproape de pragul critic. Ce arată prognozele pentru începutul lunii noiembrie

Scăderea accentuată a nivelului Dunării reprezintă principala cauză a problemelor de la Cernavodă. În luna octombrie, nivelul apei din zona centralei a coborât până la minus 259 de centimetri, apropiindu-se la numai trei centimetri de pragul critic operațional de minus 262 de centimetri. Prognozele hidrologice indică o posibilă creștere a debitului Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, până la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 4 noiembrie.

Chiar și așa, valoarea estimată rămâne mult sub mediile multianuale, de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă pentru octombrie și 4.700 de metri cubi pe secundă pentru noiembrie. Prin urmare, creșterea prognozată a debitului nu este suficientă, în acest moment, pentru ca autoritățile să poată anunța o dată sigură de reluare a producției nucleare.

Cele două reactoare sunt oprite din vară. Cum a ajuns România în această situație

Problemele au început în vara anului 2026, când seceta prelungită a provocat o scădere severă a debitului Dunării și a afectat disponibilitatea apei necesare răcirii instalațiilor nucleare. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune pe 13 august, după ce condițiile hidrologice s-au deteriorat în continuare.

În mod normal, cele două unități asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, astfel că oprirea lor simultană a redus semnificativ cantitatea de electricitate disponibilă din producția internă. În lunile următoare, autoritățile au încercat să îmbunătățească alimentarea cu apă a centralei prin lucrări de intervenție și măsuri de gestionare a debitelor Dunării. Cu toate acestea, nivelurile înregistrate nu au permis repornirea reactoarelor, iar prelungirea stării de alertă a devenit necesară.

Reactoarele de la Cernavodă sunt în siguranță. Ce transmite Nuclearelectrica

Societatea Națională Nuclearelectrica a precizat, într-un comunicat transmis pe 11 octombrie, că ambele unități ale centralei sunt menținute într-o stare de oprire sigură, iar situația actuală nu reprezintă un pericol pentru securitatea nucleară. Operatorul a explicat că instalațiile dispun de mai multe sisteme de răcire, proiectate pentru a funcționa în condiții diferite ale nivelului apei, iar funcțiile de securitate sunt asigurate permanent.

Compania a mai precizat că oprirea celor două unități afectează producția de energie electrică, nu siguranța instalațiilor, și că specialiștii utilizează această perioadă pentru lucrări de mentenanță și pentru îmbunătățirea capacității centralei de a face față unor situații similare. Repornirea reactoarelor va avea loc numai după ce parametrii hidrologici vor permite reluarea activității în condiții de siguranță.

Repornirea centralei, amânată din nou. Autoritățile estimau anterior o reluare a producției în noiembrie

Noua hotărâre a CNSU vine după mai multe declarații în care oficiali și specialiști din domeniul energiei au exprimat speranța că cel puțin unul dintre reactoare ar putea fi repornit în prima parte a lunii noiembrie. Pe 28 octombrie, fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, afirma că existau premise pentru reluarea activității măcar a unei unități la începutul lunii următoare. Declarațiile au fost prezentate și într-un articol despre repornirea reactorului de la Cernavodă și impactul acesteia asupra prețurilor energiei. Hotărârea publicată ulterior în Monitorul Oficial indică însă faptul că autoritățile nu consideră posibilă reluarea producției în noiembrie, în condițiile hidrologice analizate. Astfel, calendarul revenirii centralei în sistemul energetic rămâne incert și depinde de evoluția Dunării.

Ce înseamnă oprirea centralei de la Cernavodă pentru facturile românilor

Lipsa producției nucleare de la Cernavodă pune presiune asupra pieței energiei electrice, deoarece România trebuie să acopere necesarul de consum prin alte capacități interne și prin importuri. În perioadele în care cererea este ridicată, iar producția disponibilă este insuficientă, prețurile energiei tranzacționate pe piață pot crește, în funcție de condițiile din România și din statele vecine. Totuși, oprirea reactoarelor nu înseamnă automat că facturile tuturor consumatorilor vor crește imediat, deoarece costurile finale depind și de contractele încheiate cu furnizorii și de condițiile comerciale aplicabile.

În același timp, apropierea sezonului rece aduce un consum mai mare de electricitate, ceea ce poate accentua presiunile asupra sistemului. Autoritățile mențin măsurile de intervenție la Dunăre și monitorizează permanent situația, obiectivul principal fiind reluarea în siguranță a producției nucleare și evitarea unor probleme de alimentare cu energie.