30 de ani de la asasinarea lui Ioan Luchian Mihalea. Crima care a dinamitat tabuurile sexuale moștenite din comunism
Ioan Luchian Mihalea (sursă foto: Discogs)
Pe 29 noiembrie se împlinesc 30 de ani de la asasinarea îndrăgitului lider al grupurilor vocal Song și Minisong, Ioan Luchian Mihalea. Dincolo de eveniment în sine, modul în care a fost relatat în presă a reprezentat unul dintre primele teste asupra gradului de emancipare a moravurilor. După ani și ani în care propaganda comunistă a indus false standarde, în special privind viața sexuală, românii erau puși în fața unei situații pe care puțini erau pregătiți să o accepte: moartea unei vedete era corelată cu homosexualitate, considerată infracțiune penală la vremea respectivă.
În ziua de 30 noiembrie 1993, Poliția București era informată cu privire la o crimă abominabilă. Cunoscutul muzician Ioan Luchian Mihalea a fost ucis de doi bărbați, în propriul apartament, în seara zilei de 29 noiembrie. Vestea a răscolit alte amintiri, pentru că venea la patru ani după ce talentata cântăreață Mihaela Runceanu fusese ucisă în mod asemănător.
Ceea ce avea să facă o diferență între cele 2 cazuri a fost schimbarea politică survenită între timp: moartea solistei a fost complet trecută sub tăcere, la ordinul cenzurii de presă din vremea lui Nicolae Ceaușescu, în timp ce asasinarea lui Mihalea, în contextul unei presupuse relații homosexuale, a devenit subiect de dezbatere națională.
Uciderea lui Ioan Luchian Mihalea. Crima a îngrozit România post-decembristă. Asasinii sunt liberi
„Romănii nu erau încă pregătiți să audă acest cuvănt despre un om pe care il stimau”, este de părere jurnalistul Alecu Racoviceanu, cel care împreună cu o colegă de breaslă, Lidia Popeangă, a scris și o carte, "Noi l-am ucis pe Mihalea".
ROMÂNII NU ERAU PREGĂTIȚI SĂ AUDĂ CUVÂNTUL (HOMOSEXUAL)
Evenimentul care a transformat crima într-o adevărată dezbatere națională despre sexualitate și moralitate a fost o ediție specială a „Evenimentului Zilei”.
„A fost, după Revoluție, primul caz major in care unui VIP i se intămpla ceva negativ. Noi, presa, ne-am năpustit asupra lui și am desființat omul, din simplul motiv că, timp de trei luni, nu aveam alte date cu care să susținem cazul. Concepțiile din acea vreme ale societății ne-au făcut să părem două tabere! (...) La vremea aceea romănii nu erau insă pregătiți să audă acest cuvănt (homosexual...N.R.) despre un om pe care il stimau.(...)” a explicat Racoviceanu, potrivit Jurnalul.ro.
„Dramatic a fost că, de fapt, nu eram 2 tabere. Concepțiile din acea vreme ale societății ne-au făcut să părem două tabere! Acum (în 2008 – N.R.), dacă despre un artist, oricine ar fi el, s-ar spune că este homosexual, nu mai apare nici o divergență in privința capacităților sale artistice.”
Peste ani și ani, într-un articol publicat în Evenimentul Zilei, Adrian Dumitru sugerează că uitarea care s-a lăsat peste creațiile grupului Song, mai pregnantă decât în cazul șlagărelor Mihaelei Runceanu, ar avea legătură chiar cu dezvăluirile despre orientarea sexuală a artistului.
Amintirile lui HORIA BRENCIU despre I.L. Mihalea și mini-SONG
CE CREDEAU ROMÂNII DESPRE CRIMA ORIBILĂ?
Cea mai bună ilustrare a aceste teorii vine dintr-un sondaj realizat chiar la câteva zile după asasinat, în săptămânalul „Flacăra”. Chiar dacă pot exista unele îndoieli privind obiectivitatea deplină a consemnării, chestionarul sugerează o atitudine predominantă.
Elena, 16 ani: „Dacă ar fi rămas numai imaginea lui de dirijor la Song și Mini-song, poate că ajungea erou național, dar ca homosexual eu nu mai dau mulți bani pe el“.
Adriana, 19 ani, studentă: „Tipul era într-adevăr spiritual, chiar prea spiritual, dacă pot spune așa, în sensul că se credea prea deștept și pe unii îi lua peste picior. Nu cred că el era persoana cea mai indicată să-l judece pe alții...“
Gavrilă, 28 de ani: „Eu dacă aș fi avut băiatul în „Mini-song" și aș fi știut că Mihalea este homosexual, mi-aș fi luat băiatul imediat de acolo“.
Sondaj din revista "Flacăra", 15 decembrie 1993 (sursă: Digiteca Arcanum)
Tot Flacăra scria, în decembrie 1993, că „polițiștii au reușit să ia legătura cu toți homosexualii cunoscuți ai Bucureștiului. Din declarațiile lor — și faptele au confirmat acest lucru — Mihalea nu a avut de-a face cu ei. Se pare că el prefera personalități cu nume rezonante in viața artistică. Din aceleași declarații, am reținut că „Oanță“ nu s-a integrat niciodată în cercul „gay“-lor, cu toate că a avut câteva tentative.”
SOȚIA A CONTESTAT IPOTEZA HOMOSEXUALITĂȚII, ANCHETATORII AU CONFIRMAT-O
Soția îndrăgitului artist a contestat ipoteza orientării bisexuale a acestuia, însă atât declarațiile ucigașilor, cât și constatările legiștilor au comnfirmat-o.
Polițiștii au stabilit mai multe ipoteze în legătură cu mobilul și autorii crimei. Însă cea mai relevantă a fost cea a jafului, în condițiie în care autorii îl cunoștea pe artist.
IMPORTANTĂ ESTE AMINTIREA ARTISTULUI. IOAN LUCHIAN MIHALEA A FOST UN MENTOR
Mai presus de toate acestea, Ioan Luchian Mihalea rămâne sufletul “Song”-ului și al “Mini- Song”-ului. Era tânăr, frumos, talentat, celebru. Avea mulți prieteni, iar ușa lui era deschisă pentru ei la orice oră din zi și din noapte.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
