Emanuel Focșan este redactor la realitatea.net si editor la realitateafinaciara.net. Cu o experiență de 25 de ani în domeniu, a lucrat în radio, presă scrisă și televiziune. Are o afinitate pentru domeniile socio-economic și analize. Are studii economice, în domeniul istoriei și jurnalismului.

Articolele autorului Emanuel Focșan:

Mihalea urma să împlinească 42 de ani în decembrie 1993
32 de ani de la asasinarea lui Ioan Luchian Mihalea. Crima a dinamitat prejudecățile sexuale moștenite din comunism
Se împlinesc 32 de ani de la asasinarea îndrăgitului lider al grupurilor vocale Song și Minisong, Ioan Luchian Mihalea. Dincolo de tragedia în sine, felul în care presa a relatat evenimentul a constituit unul dintre primele teste ale emancipării moravurilor după căderea regimului comunist. După decenii în care propaganda a meținut standarde riguroase în privința comunicării pe teme legate de viațai sexuală, românii s-au confruntat cu o realitate greu de acceptat: moartea unei vedete era pusă în legătură cu homosexualitatea, la vremea respectivă catalogată, încă, drept faptă penală.


Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România
Scenariul plecării Carrefour din România: "Cel mai puternic mesaj de atenționare. Am intrat în recesiune din cauza măsurilor de austeritate" - economist
Economistul Radu Georgescu este de părere că posibila plecare a grupului Carrefour de pe piața din România reprezintă cel mai clar semnal că economia autohtonă se confruntă cu probleme din ce în ce mai serioase. „Pe scurt, Carrefour spune în situațiile financiare că România a intrat în recesiune din cauza măsurilor de austeritate”, afirmă acesta, într-o analiză realizată după anunțul retailerului francez.

Guvernul a fost surprins total de amploarea celui de-al doilea val COVID (Profimedia)
Covid-19: raportul judiciar care zguduie Franța. Deficiențe grave, „lipsă crucială de anticipare” și „ineficiența structurală”. Mii de decese puteau fi evitate – LE MONDE
O analiză a jurnaliștilor de la Le Monde asupra hotărârii prin care justiția franceză a decis neînceperea urmăririi penale împotriva unui premier și a doi miniștri ai Sănătății din perioada pandemiei COVID scoate la iveală aspecte șocante. Magistrații care au întocmit raportul critică dur gestionarea crizei, indică erori și, uneori, minciuni ale executivului, concluzionând că multe dintre cele 30.000 de decese puteau fi evitate.

Daniel David a făcut o serie de promisiuni care nu au fost respectate
Daniel David "se screme să motiveze științific de ce profesorii trebuie să muncească mai mult pe bani mai puțini". Cum este pus la punct ministrul lui Bolojan
Un cunoscut critic istoric și cercetător critică în termeni duri eforturile ministrului Educației de a explica, aparent „științific”, măsurile de austeritate pe care le-a impus cadrelor didactice. Teodora Dumitru a făcut o paralelă cu o serie de reforme la fel de severe din secolul al 19-lea, subliniind însă faptul că inițiatorii de la vremea respectivă și-au asumat măsurile nepopulare.

Nicolae Covaci în perioada de glorie a formației Phoenix
Nicolae Covaci - povestea „interviului pierdut" din 1975. Liderul Phoenix era dezamăgit de instituțiile statului comunist, dar și de propriul public
În 1975, formația Phoenix era la apogeul creativității artistice, însă în culise domneau tensiuni. Relațiile interne și cele cu autoritățile comuniste erau tot mai încordate, muzicienii se simțeau supuși unor șicane și interdicții, iar printre fani chiar circulau zvonuri despre o posibilă destrămare. Exact în această perioadă, un student din Galați, pasionat de rock, a înregistrat pe casetă o discuție cu liderul Phoenix, Nicu Covaci, fără să bănuiască faptul că, peste decenii, aceasta avea să devină o mostră valoroasă de istorie orală.

Nicolae Ceaușescu era la curent cu situația grea din marile ramuri industraiale (foto: arhiva)
Cum se fura la Fabrica ARO pe vreme lui Ceaușescu? Cine pleca acasă cu mâna goală era ironizat
În ultimii ani ai regimului comunist, pe fondul degradării accentuate a nivelului de trai, furturile din unitățile de producție deveniseră o formă tacită de supraviețuire. Lipsurile, salariile modeste și penuria de produse de bază i-au împins pe mulți angajați să-și procure ceea ce le lipsea direct de la locul de muncă. Astfel, s-a conturat o economie paralelă, informală, în care „suvenirul” luat din fabrică nu mai era o excepție, ci o rutină. Angajații fabricilor auto, precum ARO Câmpulung, erau considerați chiar niște privilegiați din acest punct de vedere.


Uniunea Europeană a elaborat reglementări privind electrocasnicele cu un randament scăzut
Ce impact are eticheta energetică asupra facturii. Ce electrocasnice merită schimbate cu unele mai eficiente, dar mai scumpe?
În contextul noilor scumpiri ale energiei electrice, tot mai mulți români își reamintesc de eticheta energetică — adesea ignorată la cumpărare, dar care joacă acum un rol esențial în protejarea bugetului familiei. Experții în energie recomandă să facem aceste schimbări, dar nu înainte de pune în balanță prețul mai mare al aparatelor mai eficiente cu economia pe care o aduc în factură.

Scumpirea energiei electrice impune o regândire a consumului
Aragaz electric sau cu gaz? Cum te protejezi de explozia facturilor de energie - CALCUL COMPARATIV
Liberalizarea tarifelor la energia electrică îi determină pe mulți români să fie mai atenți la consumul de energie din gospodărie. Dacă frigiderul și televizorul rămân aparate indispensabile în aproape orice locuință, lucrurile se schimbă când vine vorba despre aerul condiționat și aragaz; în primul caz, putem reduce utilizarea, mai ales atunci când temperaturile nu sunt extreme, iar în al doilea avem opțiunea de a alege între un aparat de gătit pe gaz și unul pe curent electric. Aici apare surpriza: la un ritm de utilizare similar, un aragaz „clasic” poate fi mult mai rentabil decât unul electric. Potrivit unei analize realizate de Realitatea.net, diferența rezultă din cumulul a trei factori esențiali: costul energiei electrice comparativ cu cel al gazelor naturale, prețul de achiziție  și cheltuielile de întreținere pe termen lung.

Nicolae și Elena Ceaușescu la tribuna Muzeul Național de Istorie a României
Ultima defilare de 23 August. Blestemul cuplului Ceaușescu a lovit și edificiul de la balconul căruia cei doi au urmărit ceremonia – FOTO
În perioada regimului comunist, 23 August era sărbătorită cu fast, fiind Ziua Națională a României. Evenimentele organizate cu acest prilej au căpătat amploare odată cu venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, devenind, de fapt, o formă de disimulare a cultului personalității. Ultima astfel de manifestație, din vara anului 1989, s-a desfășurat în fața clădirii încă nefinisată a noului Muzeu Național de Istorie, cunoscută popular drept „Casa Radio”. Ironia istoriei face ca și destinul clădirii să fi luat o turnură nefericită, odată cu prăbușirea regimului.


Elena și Nicolae Ceaușescu la mare (sursa foto: Evenimentul istoric)
Ceaușescu pe Litoral. Sute de securiști și milițieni erau mobilizați să-i păzească pe "Geniu" și pe "Savantă"
Pentru elitele României comuniste, vacanța de vară însemnau stațiunea Neptun, cunoscută în epocă drept „Perla litoralului românesc”. Nicolae și Elena Ceaușescu, șefii de partid și din structurile de forță, dar și scriitorii de frunte, aveau vile și reședințe de lux unde își puteau petrece netulburați zilele libere. Evident, totul gravita în jurul perioadei în care cuplul prezidențial descindea la malul Mării Negre, de regulă în luna august. Documente scoase la iveala recent de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată amploarea desfășurării de forțe pentru a-i asigura o vacanță fără incidente "celui mai iubit fiu al neamului".

Dacia 2000 care a fost folosită de Nicolae Ceaușescu (sursă: FB)
Dacia 2000, mașina fabricată la ordinul lui Ceaușescu pentru nomenclaturiști. Ce l-a enervat pe fostul lider comunist?
Dacia 1300 a fost autoturismul emblematic al regimului comunist, iar propaganda l-a transformat într-un simbol al performanței industriei auto autohtone, mascând treptat faptul că era vorba despre o licență Renault. În anii \"80, pe măsură ce criza economică s-a acutizat, calitatea autoturismelor produse la Mioveni a scăzut, în timp ce ambiția lui Ceaușescu era să dezvolte noi și noi modele. Cel mai interesant a fost Dacia 2000, un fel de "super autoturism" ce urma să deservească nomenclatura.

Nicolae și Elena Ceaușescu la adunarea festivă organizată pe 30 aprilie 1986 (Ziare Arcanum)
1 Mai 1986: Adunări festive pentru Ceaușescu, mici, bere și praf radioactiv de la CernobÎl
Ziua de 1 Mai a avut un loc special în calendarul sărbătorilor comuniste din România. Fără a avea importanța zilelor de 23 August sau 26 ianuarie, data nașterii lui Nicolae Ceaușescu, Ziua Internațională a oamenilor muncii le oferea românilor ocazia să petreacă în natură, cu mici și bere, după ce participau "adunări festive". 1 Mai 1986 a fost însă o zi cu totul specială; la patru zile de la accidentul nuclear de la Cernobîl și la două de când a fost făcut anunțul oficial privind amploarea fără precedent a acestuia, Nicolae Ceaușescu i-a băgat în ședință pe liderii de partid, pentru a stabili un plan de măsuri pentru a diminua efectele norului de particule radioactive are străbătea Europa.


Imagini cu lansarea primei garnituri de metrou, cu Nicolae Ceaușescu în prim-plan (Agerpres)
13 aprilie 1988 - Cum a fost mușamalizat unul dinte cele mai grave accidente de metrou, după ce o garnitură a deraiat la intrarea în Stația Eroilor
Istoria oficială a metroului bucureștean consemnează foarte puține accidente produse în primul deceniu de activitate, în așa-numita “Epocă de Aur”. Un motiv ar fi acela că, în ciuda unor lipsuri și a unor directive politice discutabile, lucrările au fost făcute cu profesionalism. Un alt motiv ar fi că astfel de evenimente nu ajungeau în mass media, pentru a fi menținută iluzia evoluției "neabătute spre noi culmi de civilizație și progres”. Așa s-a întâmplat și în cazul accidentului din ziua de 13 aprilie 1988, când o garnitură a deraiat la intrarea în stația Eroilor.

Fotografie de portofoliu al lui Cornel Chirac (sursă: Radio Europa Liberă)
50 de ani de la asasinarea lui Cornel Chirac, legendarul realizator al emisiunii “Metronom”. Cum îl ataca Iliescu în 1970 și ce scrisori “de suflet” îi scriau securiștii?
Se împlinesc 50 de ani de la asasinarea lui Cornel Chiriac, realizatorul celebrei emisiuni “Metronom”, dedicată popularizării muzicii rock în România comunistă a anilor ’60-’70. Împrejurările morții sale violente, în Germania,  în  martie 1975, au alimentat legenda privind implicarea Securității, fără ca aceasta să fie dovedită. O parte dintre cei care au cercetat cazul susțin că absența probelor nu exclude posibilitatea implicării Securității. Este invocat atacul cu bombă la sediul "Europa Liberă", despre care s-a aflat că a fost executat de Carlos ""Șacalu", la ordinele lui Ceaușescu, abia după căderea Cortinei de Fier, din documentele poliției secrete a fostei RDG.


Bloc mutat cu ajutorul pompelor hidraulice, la Alba Iulia (1988 - Agerpres)
Blocurile antiseismice "pe bile", mit sau realitate? Cum i-a mințit propaganda lui Ceaușescu pe români
Una dintre legendele durabile apărute după devastatorul cutremur din 4 martie 1977 a fost aceea a blocurilor pe bile, cea mai avansată tehnică de construcție antiseismică. Potrivit unor specialiști, legenda nu are o bază reală și ar fi fost lansată chiar de propaganda pe partid și răspândită de Securitate, pentru a-i liniști pe români după dezastrul natural fără precedent. 

Moș Gerilă, într-o reprezentare din 1965 (Cravata Rosie. via Ziare Arcanum)
Cine a fost Moș Gerilă, echivalentul comunist al lui Moș Crăciun? L-a trimis Stalin, l-a crescut Gheorghiu-Dej și a murit odată cu Ceaușescu
Odată cu instalarea comunismului în România, sărbătoarea Crăciunului a fost eliminată brutal din viețile oamenilor. Moș Crăciun a fost EPURAT, după cum s-a exprimat un activist proletcultist de frunte, pentru a fi înlocuit cu un simulacru de secretar de partid. De-a lungul deceniilor comuniste, moșul a suferit mai multe transformări, după chipul și ideile conducătorilor.


Legenda spune că unui oficial sovietic i-a plăcut mașina și a decis să ia uzina
Cum au furat sovieticii primul autoturism 100% româneasc, dezvoltat de Malaxa. De ce nu au mai reușit să-l producă?
Cu douăzeci de ani înainte de lansarea primului autoturism fabricat în România, Dacia, un model sută la sută de concepție internă a fost asamblat de uzinele Malaxa. Botezat chiar Malaxa 1C, modelul a fost produs în 200 de exemplare, înainte ca celebrul industriaș interbelic să rămână în Statele Unite, iar sovieticii, care controlau de facto România comunistă, să demonteze liniile de asamblare și să le trimită în URSS.

Nicolae Ceaușescu în uniformă militară, anii 50 (foto via  P. Opris FB)
Ceaușescu și portretele sale: De la fotografia "într-o ureche" la cravata cu "blacheuri" - FOTO
Portretul liderului este un element cheie în propaganda oricărui regim totalitar. Chipul reprodusă în milioane de copii proiecta imaginea autorității supreme și constituia baza cultului personalității. De la Stalin și Hitler până la Saddam Hussein și Nicolae Ceaușescu, promovarea obsesivă a imaginii conducătorului a făcut ca aceasta să supraviețuiască în mentalul colectiv mult timp după dispariția protagoniștilor. 

În urma tezelor din iulie 1971 au fost reduse produciile occidentale
Ceaușescu și “Incoruptibilii”. Cum a fost scos din grilă serialul fenomen care ținea milioane de români în fața televizoarelor?
Serialul “Incoruptibilii” a ajuns în casele românilor în prima zi din august, 1970. În doar câteva luni a devenit fenomen național, la fel ca “Sfântul” în anii precedenți sau “Dallas”, aproape un deceniu mai târziu. Despre serialul de sâmbătă seara se vorbea și se scria peste tot, iar într-un sondaj de popularitate n-a avut rival. Cu toate acestea, în vara lui 1971, fără nicio explicație, “Incoruptibilii” au dispărut de pe ecrane. După ce a ținut piept celor mai temuți gansteri, bravul Eliott Ness a fost răpus de tezele din iulie 1971, minirevoluția culturală lansată de Nicolae Ceaușescu în urma unui lung turneu asiatic.

ARO 234 D, botezat ironic Taxiul tineretului sau Aspiratorul (foto: https://automotorsisport.ro)
Mașina de bătut a Miliției. Legenda care le dădea fiori românilor
Miliția a fost una dintre cele mai disprețuite și temute instituții de forță din perioada comunismului. În folclorul urban, milițienii era proști, needucați și brutali. Bancurile pe seama lor făceau deliciul românilor și le ofereau o supapă de refulare a nemulțumirilor, mai ales în perioada marcată de mari lipsuri materiale a anilor '80. În același timp, circulau și o seamă de legende urbane despre dotările speciale ale forțelor de ordine: Dacia 1300 specială a miliției, stațiile de interceptare sau...mașina de bătut.

Familia Ceaușescu pe Litoral, la Neptun (sursa foto: Evenimentul istoric)
Elena Ceaușescu și rețeaua MENAJERELOR. Informatoarele „Savantei” băgau spaima în securiști și secretari de partid
În folclorul „Epocii de Aur”, Elena Ceaușescu apare drept omul negru, cea care “l-a stricat” pe Nicolae. Lipsită de cultură, cu o capacitate intelectuală redusă și frustrată de aspectul fizic, soția fostului lider comunist a compensat printr-o ambiție toxică de a parveni. Suspicioasă și răzbunătoare, Elena Ceaușescu și-a creat propriul sistem de a se informa prin intermediul personalului care deservea locuințele de protocol ale familie, dar și ale celorlalți lideri comuniști. Unul dintre șefii serviciului care se ocupa direct de paza cuplului prezidențial relata, în amintirile sale, că rețeaua menajerelor devenise atât de influentă, încât până și securiștilor sau nomenclaturiștilor le era teamă.

Securiștii ajunseseră să facă și situația stocurilor de alimente
Marea majoritate a turnătorilor la Securitate erau bărbați, în ultimul deceniu al "Epocii de Aur". Ce obsesii avea poliția politică a lui Ceaușescu?
Ultimul deceniu al "Epocii de Aur" a lui Nicolae Ceaușescu a fost una dintre cele mai negre perioade din istoria recentă a României. Pe măsură ce lipsurile și restricțiile s-au generalizat, dorința regimului de a controla starea de spirit a căpătat aspectul unei obsesii. În perioada 1980-1989, Securitatea a recrutat aproximativ 200.000 de noi colaboratori, pe care i-a adăugat la rețeaua existentă, arată datele publicate de CNSAS. Mai mulți de 3 sferturi dintre aceștia erau bărbați.

Eforie Nord în 1977 (sursa foto: vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com)
Litoral 1977 - visul frumos s-a terminat. Revolta turiștilor sindicaliști a ajuns în „Flacăra” lui Păunescu și în dosarele Securității
1977 a fost un an nefast pentru România condusă de Nicolae Ceaușescu; cutremurul din 4 martie și marea pană de curent din luna mai au afectat semnificativ bugetul, iar grevele minerilor din Valea Jiului și apelul lui Paul Goma pentru respectarea drepturilor omului au risipit ultimele iluzii privind bunele intenții ale regimului. Schimbarea în rău începea să se simtă chiar și în viața de zi cu zi. Un episod relevant este cel al revoltei turiștilor sindicaliști ajunși pe Litoral în vara lui `77. Nemulțumirea față de condițiie batjocoritoare de cazare a căpătat o asemenea amploare încât a ajuns în „Flacăra” lui Adrian Păunescu, însă imaginea de ansamblu o oferă notele Securității din arhiva CNSAS.

Nicu Ceaușescu și părinții săi, Nicolae și Elena, in anii 70
Nicu Ceaușescu, spaima șoselelor. Activiștii, securiștii și milițienii erau disperați când aflau că s-a urcat la volan
Nicu Ceaușescu a avut cel mai ciudat destin dintre copiii fostului lider comunist al României. Crescut și instruit în ideea că ar putea deveni succesorul tatălui său, ”Prințișorul” a eșuat într-un stil de viață autodistructiv, cu alcool, aventuri amoroase și viteză.Un fost șef din Securitate, care asigura paza familia Ceaușescu, îl descrie drept un coșmar pentru toți cei puși să-l păzească, în special atunci când se urca la volan.