Le Monde a analizat cele 1.482 de pagini ale hotărârii pronunțate în vară de comisia de instrucție a Curții de Justiție a Republicii, prin care s-a decis neînceperea urmăririi penale împotriva fostului premier Edouard Philippe și a celor doi miniștri ai Sănătății, Agnès Buzyn și Olivier Véran.
„Un rechizitoriu nemilos” după cinci ani de investigații
Pronunțat discret, pe 7 iulie, după cinci ani de investigații, raportul comisiei de instrucție a Curții de Justiție a Republicii (CJR) seamănă mai degrabă cu „un rechizitoriu nemilos” la adresa executivului care a gestionat criza COVID-19 între ianuarie și iulie 2020.
Cei trei magistrați ai CJR critică dur o gestionare guvernamentală marcată, în opinia lor, de multiple disfuncționalități, erori și, uneori, minciuni ale executivului.
Semnalând deficiențe grave, precum „o lipsă crucială de anticipare” sau „ineficiența structurală a unui sistem”, raportul contrazice ideea dominantă conform căreia criza ar fi fost gestionată optim.
Franța, depășită la numeroase capitole, haos logistic și decizii greu de înțeles
Magistrații arată că, dimpotrivă, Franța „era nepregătită și slab echipată, a suferit de lipsa stocurilor strategice, o politică de testare tardivă, o criză logistică, o lipsă de anticipare și o subestimare a celui de-al doilea val, o guvernare greu de înțeles”.
În baza tuturor acestor argumente, magistrații concluzionează că multe dintre cele 32.000 de decese înregistrate între ianuarie și iulie 2020 ar fi putut fi evitate.
Autorii raportului, scrie Le Monde, au fost nevoiți să depășească numeroase obstacole, confruntându-se adesea cu lipsa de cooperare a responsabililor politici. Cu toate aceste dificultăți, ei sunt convinși că și-au îndeplinit datoria cum se cuvine.
