Într-o analiză postată pe blogul FMI, Alfred Kammer vorbește despre criza carburanților și gazelor din Orientul Mijlociului și despre cum ar trebui să reacționeze statele europene.
„Când prețurile la energie cresc, iar oamenii și companiile resimt presiunea, factorii de decizie sunt supuși unei presiuni puternice de a acționa. Ispita este să oprească pur și simplu creșterea prețurilor, folosind plafoane, compensații universale sau reduceri de taxe la carburanți. Acestea sunt măsuri neinspirate. De sprijinul nețintit beneficiază în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă mai multă energie”, a explicat Kammer.
Expertul a mai avertizat că adoptarea unor măsuri nețintite, care au efect general, este cu atât mai periculoasă pentru țările care au deja dezechilibre bugetare. „Țări precum Danemarca sau Suedia, cu datorii relativ scăzute, au spațiu pentru politici fiscale anticiclice, în timp ce Franța și Italia nu au”.
În data de 7 aprilie a intrat în vigoare și în România ordonanța de urgență care prevede reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA), precum și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România.
Criza carburanților din 2022 – guvernele au irosit de trei ori mai mulți bani pentru a-i ajuta și pe cei care nu aveau nevoie de sprijin
Șeful Departamentului European al Fondului Monetar Internațional a prezentat și o serie de date sintetice care dovedesc ineficiența aplicării unor măsuri de protecție generaliste.
În timpul crizei din 2022, guvernele europene au cheltuit în medie 2,5% din produsul intern brut pentru pachete de sprijin energetic — peste două treimi fiind nețintite. Analiza FMI arată că o compensare integrală a celor mai sărace 40% dintre gospodării pentru întreaga creștere a costurilor energiei ar fi necesitat doar 0,9% din PIB.
Costul fiscal este doar o parte a problemei. Sprijinul generalizat suprimă și reflexul natural de a economisi atunci când prețurile cresc, descurajând eficientizarea și căutarea unor alternative energetice.
Mai mult, guvernele care au intervenit masiv în direcția plafonării în 2022 s-au trezit menținând măsuri costisitoare mult după ce situația de urgență trecuse, fără o utilizare mai eficientă a energiei. O astfel de situație este vizibilă în România, care a trecut prin șocuri puternice după eliminarea plafonării pentru energia electrică.
La polul opus, expertul FMI oferă ca exemplu pozitiv abordarea Germaniei, care a intervenit pentru atenuarea șocului scumpirii energiei fără a elimina semnalul de preț.
