În centrul dezbaterii se află două prevederi din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice: art. 3 alin. (2), care impune includerea veniturilor și bunurilor soțului/soției în declarația de avere, și art. 12 alin. (6), care reglementează publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.
Excepția a fost ridicată în dosarul nr. 45/301/2018, aflat pe rolul Tribunalului București, de către Dumitrița Laura Chițan, funcționar public sancționat contravențional de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației de avere.
În fața instanței, Chițan a susținut că obligația de a include în declarație veniturile soțului și ale copiilor încalcă dreptul la viață privată garantat de art. 26 din Constituția României, potrivit căruia "autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată". Ea a invocat faptul că o declarație pe proprie răspundere este un act personal, iar membrii familiei ar trebui să fie liberi să decidă dacă își divulgă sau nu veniturile.
Mai mult, apelanta a argumentat că publicarea acestor declarații, chiar și cu anonimizare parțială, permite identificarea unor informații sensibile, precum locația bunurilor sau identitatea copiilor și a soțului/soției. În acest sens, a făcut trimitere la Decizia CCR nr. 615/2006, care a statuat că salariul concret al unei persoane nu este de interes public și intră în sfera vieții private.
Tribunalul București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, considerând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Instanța a constatat că prevederile contestate au legătură directă cu cauza și a transmis CCR excepția de neconstituționalitate.
Poziția instanței privind temeinicia excepției
În analiza sa, Tribunalul a respins însă argumentele de fond ale apelantei, considerând că prevederile criticate sunt constituționale. Judecătorii au arătat că dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi restrâns în condițiile prevăzute de lege, dacă restrângerea urmărește un scop legitim și este proporțională. În acest caz, scopul declarat al legislației este asigurarea transparenței și prevenirea corupției în exercitarea funcțiilor publice, prin verificarea reală a averii dobândite de funcționari și demnitari, inclusiv în cadrul regimului de comunitate legală de bunuri.
În ceea ce privește art. 44 din Constituție, referitor la dreptul de proprietate, tribunalul a reținut că simpla indicare a unor bunuri în declarația de avere nu reprezintă o atingere a acestui drept, ci o chestiune ce ține de protecția vieții private.
Ce urmează dacă CCR admite excepția
Potrivit unor surse, raportorul dosarului este chiar președintele Curții, Marian Enache, iar aportul ar recomanda admiterea excepției. O astfel de decizie ar avea consecințe semnificative asupra funcționării Agenției Naționale de Integritate și asupra regimului actual al declarațiilor de avere.
În esență, admiterea excepției ar putea duce la eliminarea din lege a obligației de a declara veniturile și bunurile membrilor de familie. Aceasta ar îngreuna semnificativ activitatea ANI în cazurile în care integritatea unui demnitar depinde tocmai de analiza patrimoniului familial, în contextul regimului matrimonial de comunitate.
Totodată, ar putea fi necesară reanalizarea normelor privind publicarea acestor declarații și extinderea anonimizării pentru a proteja mai bine datele personale ale celor vizați indirect.
Pe de altă parte, decizia ar putea fi interpretată ca un pas în direcția protejării vieții private și a autonomiei membrilor familiei față de obligațiile administrative ale unui funcționar sau demnitar.
