Curtea Constituțională dezbate conflictul de natură constituțională reclamat de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, LIa Savonea, în relația cu fostul ministru al Justiției Ana Birchall.
UPDATE: "În ziua de 12 decembrie 2019, Plenul Curții Constituționale, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, a dispus amânarea pronunțărilor, pentru data de 22 ianuarie 2020, cu privire la următoarele cauze:
- cererea formulată de președintele Consiliului Superior al Magistraturii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între ministrul justiției, respectiv Ministerul Justiției, pe de o parte, și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte;
- sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor Hotărârii Parlamentului României nr.17/2019 pentru numirea unui vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Camera Deputaților;
- sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor Hotărârii Senatului nr.36/ 2019 pentru alegerea președintelui Senatului, sesizare formulată de 33 de senatori", se arată într-un comunicat al CCR.
Potrivit art.51, alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorității judecătorilor Curții, dacă prin lege nu se prevede altfel." Așadar, la ședința de joi nu au fost prezenți nici măcar 6 judecători CCR.
Știrea inițială:
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, a anunțat, în 8 octombrie, că va sesiza Curtea Constituțională cu privire la existența unui conflict de natură constituțională în legătură cu acțiunile ministrului Justiției din acel moment Ana Birchall.
Savonea a invocat trei motive. O ingerință gravă în activitatea procurorilor în ceea ce privește activitatea de urmărire penală, acțiuni de subminare a autorității Consiliului Superior al Magistraturii și acte de subminare a independenței justiției din România, prin negocierea unei ”foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin.
