Alina Bica, condamnată la 4 ani de închisoare și după rejudecare

Verdictul a fost dat după rejudecarea apelului în dosarul în care aceasta fusese condamnată la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, anunță Realitatea TV.

„În majoritate: Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela și de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunțată de Înalte Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr. 2471/1/2015. În baza art.275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta intimată inculpată Bica Alina Mihaela la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluționarea apelului declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, rămân în sarcina acestuia. În baza art.275 alin. (6) Cod procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 217 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 noiembrie 2019. Cu opinia separată în sensul admiterii apelului declarat de inculpata Bica Alina Mihaela împotriva sentinței penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr. 2471/1/2015, al desființării sentinței penale apelate și, în rejudecare, în baza art. 396 alin. 5 raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, al dispunerii achitării inculpatei Bica Alina Mihaela pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 Cod penal”, se arată în minuta instanței.

În 19 martie, ICCJ a admis o contestație în anulare formulată de fosta șefă a DIICOT Alina Bica și a dispus rejudecarea apelului. Apărătorul Alinei Bica a solicitat în instanță desființarea hotărârii de condamnare, invocând decizia Curții Constituționale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Instanța supremă.

Pe 26 iunie 2018, Alina Bica fusese condamnată de magistrații Instanței supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului, scrie g4media.ro.

În același dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a fost achitat de judecătorii Instanței supreme.

Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, DIICOT a dispus în dosarul ”Romgaz” sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deținute de Adriean Videanu până la concurența sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acțiuni deținute de acesta la SC Titan Mar SA.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reușit să înstrăineze acțiunile pe care le deținea la Titan Mar, operațiune facilitată și de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acțiuni nominative pe care le deținea în acțiuni la purtător.

DNA mai susține că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obține o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului București. Alina Bica le-a solicitat subordonaților săi de la DIICOT să ceară în instanță condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul ”RAFO”, instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de Bica, omul de afaceri a pus, prin avocații săi, la dispoziția lui Ionuț Florentin Mihăilescu, fost ofițer de poliție judiciară și consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării și exprimării unei opinii, atât de el, cât și de către Bica, pentru a avea șansa unei soluții favorabile.