Pe măsură ce războiul continuă, analiștii își pun întrebarea: se clatină poziția lui Putin? O presiune surdă se acumulează în Rusia, în timp ce sancțiunile încep să aibă efecte, iar mișcările disidente se întețesc, chiar și la Kremlin. Cu toate astea, poziția lui Putin nu pare zdruncinată, cel puțin nu acum, când nu e clar ce final are războiul, relatează Al Jazeera.
Putin se bucură de un sprijin solid din partea aleșilor, care au votat covârșitor în favoarea recunoașterii celor două regiuni separatiste înainte de război. Totodată, partidul Rusia Unită l-a menținut la putere mai bine de 20 de ani, scrie adevarul.ro. Analiștii sunt sceptici că sancțiunile ce lovesc deja puternic economia sunt suficiente să declanșeze o revoluție populară pentru înlăturarea lui Putin, alte scenarii fiind mai probabile, dar că factorii decisivi intervin abia cu mersul sau după sfârșitul războiului.
„Mă îndoiesc că rezultatul cel mai probabil al sancțiunilor ar fi o revoluție”, spune sociologul ucrainean Volodimir Ișcenko, care a studiat revoluțiile post--sovietice, pentru Al Jazeera. În acest scop, ar fi necesare mai degrabă „rupturi în cadrul elitei, unitatea opoziției, structuri de coordonare și mobilizare”.
Nu sunt premise că toate astea sunt posibile în acest moment. Imperiul Rus a trecut prin două revolte legate de războaie nepopulare (1905, respectiv 1917), iar după destrămarea URSS în nou-proclamate republici independente (Georgia, Armenia și Moldova) au izbucnit răscoale populare. În Kârgâzstan au avut loc mai multe revoluții, la fel și în Ucraina.
Putin și-a petrecut cea mai mare parte a domniei luând măsuri preventive contra acestor revolte, între care sugrumarea opoziției politice, scoțând organizații activiste în afara legii, iar pe liderii săi încarcerându-i sau forțându-i să plece în exil.
„Opoziția este în formă proastă. Mișcarea lui Navalnîi este reprimată. În afară de asta, opoziția este împărțită în privința războiului. Comuniștii și alte multe alte tabere ce s-ar putea alia cu opoziția în prezent susțin războiul”. În plus, exodul în masă al rușilor anti-război - estimat la peste 200.000 - a făcut și mai improbabil scenariul revoltei populare, ținând seama de restricțiile de călătorie și asupra internetului.
Pe de altă parte, crește probabilitatea unei lovituri la palat, în opinia sa. Însă nu înaintea unei înfrângeri majore în războiul din Ucraina. Ișcenko spune că, în ultimă instanță, factorul decisiv va fi „echilibrul de forțe pe câmpurile de luptă din Ucraina”, care se va solda fie cu o revoluție sau lovitură de stat , fie cu supraviețuirea sau chiar consolidarea regimului lui Putin”.
Surse din cadrul elitei ruse i-au mărturisit jurnalistei ruse independente Farida Rustamova, care a lucrat pentru BBC și portaluri ruse precum Meduza, că au fost la fel de șocate ca restul lumii de faptul că Putin a decis să pornească un război, deși era evident că liderul rus se izolase în ultimii ani și se consulta doar cu cei mai apropiați oameni din cercul său. Aceste elite s-au împăcat acum cu situația, conștiente fiind că nu se poate face nimic și că trebuie să supraviețuiască. „Nu pot pleca, deoarece, dacă demisionezi sau refuzi să mai muncești în vreme de război, vei fi catalogat trădător, și toată lumea știe ce le face Putin trădătorilor”.
