VIDEO Iohannis: Traversăm cea mai gravă criză după căderea Cortinei de Fier. Securitatea spațiului euro-atlantic, afectată

Klaus Iohannis:

Salut vizita în România în acest moment crucial pentru securitatea euro-atlantică.

Asistăm la deteriorarea accentuată a situației de securitate în apropierea flancului estic. Nu e doar o criză regională, ci afectează securitatea întregului spațiu euro-atlantic.

Vizita dvs. are loc în momentul sosirii în România a celor 1.000 de militari americani, cărora le urez bun-venit.

Aceste două evenimene sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și SUA pentru securitatea României.

Mulțumesc o dată în plus președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității SUA.

Vă mulțumesc și dvs. pentru implicarea constantă și susținerea acestui obiectiv esențial.

Traversăm cea mai mare criză după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente tendințele Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a echilibrului de forțe.

Am avut o discuție aprofundată privind aceste dezvoltări și măsurile pe care aliații trebuie să le ia. Măsurile trebuie să fie robuste, ferme și solidare.

România, ca membru NATO și partener strategic al SUA, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Garanțiile au la bază angajamentul intensitifat al NATO și al unor aliați, precum SUA și Franța.

Acest angajament aduce consistență și credibilitate sporite.

Am pledat repetat încă de la începutul primului meu mandat pentru o prezență mai consistentă a NATO, a SUA și altor aliați în regiunea Mării Negre. Asigurarea unei posturi avansate de descurajare pe întregul flanc estic al NATO contribuie la securitatea NATO în ansamblu.

Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel înalt capacitatea de descurajare.

Susținem necesitatea continuării dialogului cu Rusia pentru găsirea de soluții, fără compromiterea principiilor fundamentale ale alianței și dreptului internațional.

Actuala criză nu decurge din probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente.

România a fost și este foarte implicată diplomatic în luarea deciziilor la nivel euro-atlantic în actuala criză.

Reiterez sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei.

Dincolo de mesajul puternic de solidaritate a NATO, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre obiective strategice pentu acest an: pregătirile summitului NATO de la Madrid din UE, viziunea României privind noul concept strategic al NATO.

Unitatea transatlantică e esențială, iar pertaneriatul NATO – UE e mai important decât oricând.

România e decisă să își mențină angajamentele asumate de alocare a 2% din PIB pentru securitatea națională.

Creșterea rezilienței reprezintă o direcție principală de acțiune subsumată strategiei naționale de apărare a țării.

Jens Stoltenberg:

Vă mulțumesc pentru contribuția semnificativă la alianță. România nu e singură, avioane de luptă din Germania și Italia se află aici pentru a proteja aliații. Azi vor mai sosi și în Bulgaria avioane.

1.000 de trupe americane sunt trimise la această bază, iar numărul total de trupe americane la Baza Mihail Kogălniceanu este de aproximativ 2.000.

De aici, din zona Mării Negre, până la Marea Baltică, aliații susțin statele membre NATO din flancul estic prin trimiterea de trupe și capabilități militare.

Săptămâna viitoare, miniștrii NATO vor discuta despre consolidarea prezenței în estul NATO.

NATO e o alianță defensivă, misiunea noastră e să păstrăm pacea.

Marea Neagră e o regiune de importanță strategică, vitală pentru NATO.

Suntem deciși să continuăm dialogul pentru o soluție politică cu Rusia.

Am trimis Rusiei o invitație pentru a ne întâlni în consiliul NATO-Rusia cât mai curând, dar NATO nu va face compromisuri în legătură cu valorile sale de bază: dreptul fiecărei națiuni de a-și alege viitorul.

Întrebări și răspunsuri:

Stoltenberg: E un risc real, vedem că continuă masarea trupelor ruse. E riscul unui conflict armat în Europa. Nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze. Există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive: răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice. Știm că mulți ofițeri ai serviciilor secrete ruse acționează în Rusia. Știm că Rusia a mai acționat în forță împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenți și pregătiți. De aceea, prezența trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianței și cu angajamentul SUA față de securitatea europeană.

Iohannis: Faptul că avem militari americani la Kogălniceanu este extrem de important pentru România și pentru întreaga alianță. Unul dintre obiectivele alianței e să aibă un flanc estic puternic, consolidat. Este evident că era nevoie să avem mai multe trupe în această parte a flancului estic. Adevărul e că România a trecut printr-o transformare semnificativă în ultimii ani. Când România a devenit membru NATO, situația economică era dificilă, forțele armate nu era într-o stare foarte bună. România a intrat în NATO pentru a fi beneficiar de securitate. De când am preluat mandatul am schimbat acțiunea, am făcut consultări cu partidele politice și ca să putem aloca 2% din PIB pentru înzestrarea armatei. Ne-am transformat într-un aliat care oferă securitate regională în cadrul NATO. Cred că jucăm un rol important în această parte a Europei. Nu vrem să ne oprim aici, cred că rolul României va crește în următorii ani.

Q: Dle Stoltenberg, ați spus ieri că există o intenție privind grupurile de luptă din zona Mării Baltice. Există o posibilitate și pentru România?

Stoltenberg: Să facem distincția între nevoia imediată de a ne spori prezența pe flancul estic al NATO – deja aliații au trimis forțe aici – asta s-a întâmplat deja și vom continua să susținem flancul estic. Suntem pregătiți să acționăm rapid dacă e nevoie, am crescut gradul de pregătire al forței de răspuns a NATO și putem trimite rapid trupe. Suntem pregătiți să acționăm. Președintele SUA a anunțat că va aloca alte 8.500 de trupe la forța de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă.

Iohannis: Avem nevoie de infrastructură pentru a mișca ușor personalul dintr-o parte. Am avut azi ocazia să discut cu secretarul general despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au mai făcut sub egida NATO în ultima vreme: infrastructuri specifice precum alimentarea cu carburanți. E nevoie de o investiție foarte serioasă în infrastructura cibernetică. Peste tot avem nevoie de a investi în dezvoltarea capabilităților militare și în infrastructură. România a înțeles acest lucru, avem un plan de dezvoltare a infrastructurii.

Stoltenberg: Deja ne-am sporit prezența în estul NATO cu mii de soldați din SUA, UK, Olanda, Danemarca, Spania, Franța. Chiar acum au loc alte desfășurări de trupe. Este un proces în desfășurare, o consolidare a prezenței pe flancul estic. Pe de altă parte, sunt trupele statelor aliate care sunt în propriile lor baze, dar care pot fi desfășurate rapid acolo unde e nevoie.

Pe deasupra ne gândim la adaptări pe termen lng, adică grupuri de luptă în România și alte țări. Franța s-a oferit să trimită trupe, dar va mai dura până vor ajunge. Alți aliați și-au arătat disponibilitatea să participe la grupul francez. Avem deja grupuri de luptă în cele trei țări baltice și Polonia. Acesta e un semnal puternic că un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței. Lucrăm la grupuri de luptă și în această regiune.

Stoltenberg: NATO e o alianță defensivă, e aici pentru a proteja pacea, timp de 70 de ani am demonstrat că protejăm pacea. Când vorbim de scutul antirachetă de la Deveselu, e un scut defensiv, pentru rachete venite din Sud. Acum, Rusia e agresorul, a invadat și anexat o parte din Ucraina. Au dus 100.000 de militari gata de luptă în zona Ucrainei și continuă această escaladare. Trebuie să fim siguri că le oferim sprijin partenerilor din Ucraina.

Iohannis: România e foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă. Dar trebuie să știm de unde vine această siguranță a noastră. Ce sunt garanțiile de securitate? În primul rând, forțele noastre armate, foarte bine pregătite. În plus, România e în NATO, cea mai puternică alianță militară din istorie. Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem acești militari din baza Mihail Kogalniceanu și alții care au venit din alte state pentru a lucra împreună cu militarii români.

E evident că NATO e o alianță pur defensivă, nu dorim să atacăm pe nimeni, vrem doar să garantăm securitatea noastră și a cetățenilor noștri. Instalația de la Deveselu e pur defensivă. Retorica Rusiei e una falsă. Scutul face parte parte dintr-un cadru mai larg de rachete defensive, nu avem ce să ascundem. România este o țară sigură.

Klaus Iohannis:

Suntem recunoscători președintelui Biden pentru decizia de a trimite trupe în România.

Ne aflăm la proximativ 200 de mile de Crimeea, anexată ilegal.

Considerăm actuala amenințare de securitate. O percepem în acest fel.

România a fost întotdeauna implicată în asigurarea securității euro-atlantice.

Prezența dumneavoastră aici e o dovadă a coeziunii aliaților și a angajamentului ferm al Statelor Unite în calitate de partener strategic. Este și continuarea cooperării excelente între forțele militare ale României și SUA și o continuare a eforturilor noastre comune de a asigura stabilitate și un viitor mai bun și mai sigur.

Transmitem recunoștința noastră, transmitem mulțumiri trupelor italiene și germane.

Un cuvânt de apreciere pe care îl transmit fiecăruia dintre dumneavoastră. Doresc să vă laud pentru eforturile pe care le depuneți personal. Vă mulțumesc pentru implicare și profesionalism. Veți găsi același profesionalism și dedicare în rândul trupelor române.

Întotdeauna să țineți cont de faptul că eforturile dumneavoastră fac parte din cea mai de succes alianță din istorie.

Noi suntem NATO, iar aceasta este cheia pentru pace durabilă, stabilitate și porsperitate în Europa și în întregul spațiu euro-atlantic.

Jens Stoltenberg:

Vorbim despre NATO în acțiune, America de Nord și Europa umăr la umăr gata să protejeze România și toți aliații NATO.

Prezența dumneavostră transmite un mesaj puternic într-un moment critic. NATO e o alianță unită.

Este un răspuns la comasarea de trupe ruse.

Cerem Rusiei să detensioneze situația și de bună credință să se angajeze la dialog.

Rămânem pregătiți pentru o soluție.

Mesaj de mulțumire pentru președintele Biden

"Salut vizita în România în acest moment crucial pentru securitatea euro-atlantică. Asistăm la deteriorarea accentuată a situației de securitate în apropierea flancului estic. Actuala criză nu este una doar regională, care se limitează la Ucrina sau securitatea europeană, ci afectează securitatea întregului spațiu euro-atlantic.

Vizita dvs. are loc în momentul sosirii în România a celor 1.000 de militari americani, cărora le urez bun-venit. Cele două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și SUA pentru securitate României și a cetățenilor săi în contextul actual marcat de tensiune.

Mulțumesc o dată în plus președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității SUA. Vă mulțumesc și dvs. pentru implicarea constantă și susținerea acestui obiectiv esențial.

Rusia încearcă să revină la politica de forță

Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece", a afirmat Iohannis, în discursul susținut.MĂSURILE pentru apărarea și menținerea securitații euroatlanticePreședintele a vorbit și despre discuția „aprofundată" cu Secretarul General al NATO avută astăzi privind "aceste dezvoltări și măsurile pe care NATO și aliații trebuie să le ia pentru apărarea și menținerea securității euroatlantice”.„Acestea trebuie să fie robuste, ferme și solidare, având la bază unitatea, coeziunea și solidaritatea aliată.  România, ca membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Aceste garanții au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum și al unor aliați precum Statele Unite și Franța, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic. Acest angajament și solidaritatea manifestată aduc consistență și credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor.Am pledat repetat în demersurile pe care le-am realizat, încă de la debutul primului meu mandat, atât pe linie NATO, cât și în dialogul cu aliații noștri, pentru o prezență mai consistentă a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre. Asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, dar și la securitatea Alianței în ansamblul său și a tuturor cetățenilor din statele aliate.Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive pentru care Alianța a fost creată. Alături de aceste măsuri de întărire a prezenței aliate, susținem necesitatea continuării dialogului politico - diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional”, a arătat Iohannis.De unde pornește actuala CRIZĂPotrivit președintelui, România pleacă de la premisa clară că actuala criză nu decurge din eventuale probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente, ci din nerespectarea unora dintre prevederile ei esențiale."România a fost și este foarte implicată  din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european privind actuala criză, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care țara noastră  îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.Reiterez sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, ale Georgiei și ale Ucrainei și pentru dreptul acestor state de a-și clădi un viitor în baza propriilor aspirații europene și euroatlantice. Dincolo de mesajul puternic de solidaritate transmis din partea NATO, prin prezența domnului secretar general în România, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre o serie de perspective și obiective strategice pentru acest an.PROMISIUNI: 2% din PIB pentru Armată. România, hotărâtă să își mențină angajamenteleAstfel, am avut un schimb de opinii despre pregătirile privind Summitul NATO de la Madrid din iunie. Am prezentat, totodată, viziunea și prioritățile României privind Noul Concept Strategic și procesul de adaptare a Alianței. În această perioadă extrem de complicată, unitatea transatlantică este esențială, iar parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este mai important decât oricând.În ceea ce ne privește, România este hotărâtă să-și mențină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităților militare.Vom acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare, atât prin efort național, cât și în context multinațional.  Totodată, creșterea rezilienței, atât la nivelul structurilor militare, cât și la nivelul instituțiilor publice și al societății în ansamblu, reprezintă o direcție principală de acțiune, subsumată implementării Strategiei Naționale de Apărare a Țării.  Domnule Secretar General, vă mulțumesc din nou și ne bucurăm că ați reușit astăzi, împreună cu echipa, să veniți în România, aici, în baza Mihail Kogălniceanu”, a mai spus Iohannis.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, și adjunctul său au ajus la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde au fost întâmpinați de președintele Klaus Iohannis. Cei 2 au avut convorbiri tete-a-tete și oficiale, s-au întâlni cu militarii americani dislocați în bază, după care au susținut o conferință de presă comună.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, efectuează vizita în România la invitația președintelui Klaus Iohannis, în contextul crizei de la granița noastră. Acesta este însoțit și de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Elemente de tehnică militară ale detașamentului SUA, care va purta denumirea Task Force (TF) Cougar, au început să ajungă la baza de la Mihail Kogălniceanu.

TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acționa cu transportoare blindate Stryker, cărora li se vor adăuga militari cu alte specialități din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc.).

Pentagonul a transmis, săptămâna trecută, că 1.000 de militari americani vor fi repoziționați din Germania în România.

Anul acesta, Ministerul Apărării are peste 200 de antrenamente programate. Pregătirea militarilor trebuie să fie continuă și vizibilă, transmite Ministerul Apărării, mai ales în contextul tensiunilor tot mai mari de pe Flancul Estic.

Anul trecut, unul dintre cele mai mari evenimente de instruire, Dacia 21 Livex, care s-a desfășurat în 16 locații din țară, a reunit mai bine de 15.000 de militari români și străini în peste 20 de exerciții. Antrenamentele au vizat pregătirea în toate mediile de luptă armată: aerian, terestru, maritim-fluvial și cibernetic.