Liderul de la Kremlin a obținut fără probleme avizul oficial al senatorilor ruși în vederea folosirii de trupe pentru "combaterea terorismului" în Siria.
Cererea lui Putin intervine în contextul în care Rusia este într-o ofensivă diplomatică și militară în dosarul sirian.
Informațiile arată că Moscova are deja în Siria 28 de avioane de vânătoare, 14 elicoptere, zeci de tancuri, rachete antiaeriene și 2.000 de militari, notează BBC.
Rusia a încheiat și un acord cu Iran, Irak și Siria (regimul lui Bashar al-Assad), pentru împărtășirea de informații.
Declarațiile oficiale ale rușilor, care precizează că Moscova are drept țintă organizația Statul Islamic, trebuie privite cu o oarecare reticență, avertizează analiștii, care cred că acțiunile lui Vladimir Putin au scopuri mult mai complexe.
SUA dau înapoi
SUA și celelalte state occidentale, între care Franța și Marea Britanie, au exclus de la bun început trimiterea de trupe pe teren. Washingtonul a preferat să conducă o amplă campanie de bombardamente aeriene înpotriva Statului Islamic - doar parțial eficiente - în vreme ce a încercat să sprijine grupările rebele considerate moderate.
Veștile privind pregătirile Rusei vin în paralel cu cele privind o reconsiderare a strategiei americane în Siria.
Concret, Washingtonul a decis să facă o "pauză" în formarea și echiparea rebelilor sirieni moderați, timp necesar unei revizuiri a acestui program cu rezultate insignifiante, informează AFP, citată de Agerpres.
Acest program de pregătire și echipare a rebelilor sirieni, lansat la începutul anului de SUA și bugetat cu 500 de milioane de dolari, urma să vizeze circa 5.000 de rebeli anual pentru a combate în Siria grupul jihadist Statul Islamic (SI).
Dar el nu a permis pentru moment instruirea decât a două grupuri de 54 și 70 de combatanți, potrivit cifrelor Pentagonului.
Armata americană a recunoscut, între altele, că unii dintre acești combatanți și-au predat săptămâna trecută o parte din echipament și muniții Frontului al-Nosra, filiala siriană a Al-Qaida, trecând într-o zonă controlată de aceasta.
Washingtonul își nuanțează poziția pe tema lui Bashar al-Assad
Barack Obama și Vladimir Putin au avut o întrevedere luni seara la sediul ONU, în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite, în încercarea de a găsi o soluție la haosul din Siria, dar fără să înregistreze progrese, în special în ceea ce privește rolul liderului sirian Bashar al-Assad în procesul de tranziție politică din această țară.
Putin nu a exclus atacuri aeriene ruse în Siria, dar a exclus categoric un angajament rusesc cu trupe combatante la sol în lupta împotriva jihadiștilor ultraradicali ai grupării Statul Islamic (SI), subliniind dorința sa 'de a asista în continuare armata siriană'.
Dovadă a tensiunilor care persistă cu Occidentul, liderul de la Kremlin nu a rezistat tentației să arunce niște săgeți la adresa lui Barack Obama și Francois Hollande: 'Am cel mai mare respect pentru omologii mei american și francez, dar ei nu sunt cetățeni sirieni și, prin urmare, nu ar trebui să se implice în alegerea conducătorilor unei alte țări'.
Reiterând cuvintele președintelui rus, un oficial american a descris 'voința comună' de a găsi răspunsuri la războiul din Siria, care a provocat o criză a imigrației fără precedent în Europa. Dar a constatat un dezacord real asupra rezultatului unui eventual proces de tranziție politică în Siria. Cei doi lideri, potrivit acestuia, au subliniat necesitatea comunicării la nivel militar pentru a evita eventuale conflicte între cele două părți în regiune.
Totuși, SUA par să își fi schimbat parțial poziția pe tema viitorului lui Bashar Al-Assad.
Potrivit șefului diplomației americane, criza siriană nu va putea fi rezolvată 'fără includerea sunniților într-o soluție politică, într-un acord politic, iar aceasta înseamnă că va fi nevoie de o perioadă de tranziție politică, de o anumită perioadă de timp'. 'Atât timp cât Al-Assad este la putere, pur și simplu nu se poate ajunge la pace', a adăugat Secretarul de stat american, John Kerry.
Kerry a mai spus că președintele sirian trebuie să plece, dar mai degrabă ca parte a unei 'tranziții ordonate' decât în urma înlăturării imediate, nuanță ce marchează o schimbare în poziția SUA.
Ce obține Rusia
Analiștii observă că, în condițiile reticenței SUA de a se implica mai serios în Siria, Vladimir Putin pare să fi câștigat ofensiva diplomatică pe această temă.
Care sunt însă țintele lui Putin? Pe de o parte, Moscova este cu adevărat îngrijorată de creșterea amenințării islamiștilor fundamentaliști, care par să se apropie tot mai mult de granițele Rusiei.
Putin dorește în același timp să îl susțină (cel puțin pe termen scurt) pe aliatul său Bashar Al-Assad, care a suferit pierderi teritoriale în ultimele luni în fața ofensivei multiple a Statului Islamic, militanților al-Qaida și rebelilor moderați.
Prin consolidarea unei baze militare în Siria, Rusia își pregătește însă și poziția pentru era post-Assad.
În paralel, Putin vrea să dovedească că Rusia este un actor global, în ciuda analizelor care au redus-o la statutul de putere regională. Mesajul liderului de la Kremlin are atât o audiență externă cât și una internă - cetățenii ruși.
Nu în ultimul rând Putin vrea, și pare să fi reușit măcar parțial, să iasă din izolarea impusă de SUA și Europa după anexarea Crimeei. Washingtonul a anunțat deja că poartă discuții pe cu Moscova pe tema implicării în Siria.
