UE își găsește o nouă sursă de gaze. Un zăcământ din Mediterana ar putea alimenta Europa din 2028

Europa ar putea primi primele gaze naturale provenite dintr-un zăcământ submarin aflat în largul Ciprului începând din martie 2028, potrivit ministrului cipriot al Energiei, Michael Damianos. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al instabilității din Orientul Mijlociu, estul Mediteranei capătă o importanță tot mai mare pentru aprovizionarea energetică a statelor europene, care încearcă să își diversifice sursele.

Zăcământul Cronos, dezvoltat de compania franceză TotalEnergies și compania italiană Eni, ar urma să fie primul din estul Mediteranei ale cărui gaze vor ajunge pe piețele europene. Pentru transport, proiectul prevede construirea unei conducte către infrastructura existentă din Egipt, iar gazele vor fi procesate și lichefiate la Damietta înainte de a fi încărcate pe nave cu destinația Europa.

Cronos ar putea începe să livreze gaze în 2028

Ministrul cipriot al Energiei a precizat că exploatarea zăcământului Cronos intră într-o etapă decisivă după ce TotalEnergies și Eni au luat luna trecută decizia finală de a începe dezvoltarea proiectului.

Michael Damianos estimează că primele gaze provenite din acest zăcământ ar putea ajunge la consumatorii europeni în martie 2028. Dacă acest calendar va fi respectat, Cronos va deveni primul zăcământ de gaze din estul Mediteranei care va alimenta în mod direct piețele europene.

„Este important pentru Europa în acest moment, din cauza războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, ca Ciprul să devină o sursă alternativă de gaze”, a declarat Damianos pentru Associated Press, într-un interviu acordat vineri.

Oficialul cipriot consideră că regiunea estică a Mediteranei se transformă rapid într-o alternativă pentru aprovizionarea energetică a Europei, într-o perioadă în care schimbările geopolitice obligă statele europene să caute noi surse de gaze.

Gazele vor fi trimise mai întâi în Egipt

Planul pentru Cronos nu presupune transportarea directă a gazelor din Cipru către Europa. În schimb, consorțiul Eni-TotalEnergies intenționează să folosească infrastructura deja existentă în Egipt.

O conductă urmează să lege zăcământul Cronos de infrastructura existentă a uriașului zăcământ egiptean Zohr, aflat la aproximativ 105 kilometri distanță. Lucrările ar urma să înceapă în cursul acestui an și să dureze până la 18 luni, potrivit calendarului stabilit de consorțiu.

După ce gazele vor ajunge în Egipt, acestea vor fi transportate la instalația de procesare din Damietta, situată pe coasta de nord a țării. Acolo, gazele vor fi lichefiate, astfel încât să poată fi încărcate pe nave și transportate ulterior către piețele europene.

Utilizarea infrastructurii egiptene existente a fost considerată cea mai viabilă variantă din punct de vedere economic pentru dezvoltarea proiectului Cronos.

Proiectul costă aproximativ două miliarde de dolari

Investiția necesară pentru dezvoltarea zăcământului este estimată la aproximativ două miliarde de dolari, echivalentul a 1,73 miliarde de euro.

Costul este cu aproximativ jumătate mai mic decât suma necesară pentru dezvoltarea altor zăcăminte aflate în apele cipriote. Diferența este explicată în principal prin apropierea Cronos de infrastructura egipteană deja existentă, care poate fi utilizată pentru procesarea și exportul gazelor.

Zăcământul conține peste aproximativ 85 de miliarde de metri cubi de gaze, iar acordul prevede ca întreaga cantitate să fie destinată piețelor europene.

Există însă o prevedere care permite Egiptului să utilizeze aproximativ o cincime din volumul de gaze pentru a acoperi o parte din necesarul său intern de energie.

„Este o rezervă mică”, a spus Damianos. „Veniturile noastre ca țară nu vor fi uriașe, așa că importanța sa nu constă în bani, ci în faptul că vom începe să fim producători și vom avea primele livrări de gaze”.

Cipru are alte zăcăminte importante în largul coastelor

Cronos nu este singura rezervă de gaze naturale descoperită în Zona Economică Exclusivă a Ciprului. Până în prezent, au fost identificate șase zăcăminte în largul coastei sudice a țării.

Printre acestea se află Glaucus și Pegasus, care au împreună aproximativ 195 de miliarde de metri cubi de gaze.

Pentru dezvoltarea celor două zăcăminte, ExxonMobil și partenerul său QatarEnergy au primit licențe, iar estimările actuale indică faptul că producția ar putea începe până în 2033.

Damianos este optimist în privința respectării acestui termen.

„Putem spune că Exxon este genul de companie care își respectă termenele și, uneori, livrează chiar mai devreme”, a declarat Damianos.

Ministrul cipriot a mai spus că ExxonMobil intenționează să își extindă activitățile de explorare în largul Ciprului. Compania ar urma să primească o licență suplimentară pentru efectuarea unor noi căutări de hidrocarburi.

Aphrodite, un alt proiect important pentru Cipru

Un alt zăcământ important este Aphrodite, primul descoperit în largul Ciprului, în urmă cu aproximativ 15 ani. Rezervele acestuia sunt estimate la aproximativ 159 de miliarde de metri cubi de gaze.

Pentru dezvoltarea Aphrodite, o decizie finală din partea consorțiului condus de Chevron este așteptată în vara anului 2027, potrivit declarațiilor lui Damianos.

Planul prevede construirea unei conducte care să lege direct zăcământul de instalațiile din Egipt. Gazele ar urma să fie utilizate pentru aprovizionarea pieței interne egiptene, în baza unui acord încheiat cu Chevron.

Dezvoltarea zăcământului este însă legată și de o dispută privind delimitarea resurselor. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar autoritățile cipriote speră ca un arbitru să stabilească până luna viitoare procentul care îi revine Israelului.

Cipru vrea și o legătură electrică directă cu Europa

Pe lângă exporturile de gaze, Cipru urmărește și dezvoltarea unei infrastructuri care să îi permită conectarea directă la rețeaua energetică europeană.

Damianos a salutat intrarea companiei franceze de investiții Meridiam printre susținătorii proiectului Great Sea Interconnector. Este vorba despre un cablu electric care ar urma să lege rețeaua energetică europeană de cea a Ciprului și, într-o etapă ulterioară, de Israel.

Proiectul ar pune capăt izolării energetice a Ciprului și Israelului și ar avea, totodată, o importanță mai largă pentru planurile europene privind dezvoltarea unui nou coridor energetic și comercial către Golf și India, cunoscut sub numele de IMEC.

În acest moment, proiectul se confruntă însă cu probleme administrative legate de costurile sale. Valoarea finală ar putea depăși estimarea anterioară de 2,2 miliarde de dolari.

Un raport al Băncii Europene de Investiții, așteptat în următoarele luni, ar urma să ofere o imagine mai clară asupra costurilor reale ale proiectului.

Consumatorii ciprioți ar putea suporta o mare parte din costuri

Problema finanțării este importantă pentru Cipru și din perspectiva consumatorilor locali. Conform acordului existent, consumatorii ciprioți de energie ar urma să suporte până la 63% din costurile de construcție ale cablului.

O asemenea contribuție ar însemna o creștere semnificativă a prețurilor la electricitate pentru consumatorii din Cipru.

Pentru a limita această povară, autoritățile caută investiții private suplimentare și analizează inclusiv posibilitatea obținerii unor fonduri europene suplimentare.

Uniunea Europeană a alocat deja 760 de milioane de dolari, echivalentul a 658 de milioane de euro, pentru proiectul de interconectare electrică.

„Este un proiect foarte important pentru Europa, deoarece conectează Ciprul, care este izolat, la rețeaua electrică europeană. Iar ideea este ca ulterior să continuăm și să realizăm legătura cu Israelul”, a declarat Damianos.