Dmitri Medvedev lansează un nou avertisment, de această dată la adresa Armeniei. Fostul președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate susține că apropierea Erevanului de Occident nu va aduce „nimic bun” și vorbește deschis despre riscul unui scenariu asemănător celui din Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat televiziunii și radioului de stat din Iran. Mesajul vine într-o perioadă în care relațiile dintre Moscova și Erevan s-au răcit, iar Armenia își continuă apropierea de Uniunea Europeană.
Oficialul rus a criticat actuala conducere de la Erevan pentru schimbarea direcției de politică externă. În opinia sa, desprinderea treptată de Rusia și orientarea către Europa ar putea avea urmări grave pentru Armenia. Medvedev a mers până la comparația cu Ucraina, țară împotriva căreia Rusia poartă război din februarie 2022. El susține că același tip de apropiere de Occident ar putea destabiliza și Armenia.
„Actuala conducere armeană a considerat că este corect să schimbe direcția de dezvoltare a țării. Sunt convins că nici acest lucru nu va duce la nimic bun. Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este să se transforme într-o nouă Ucraină”, a spus Dmitri Medvedev.
Medvedev a acuzat și state pe care nu le-a numit că încearcă să slăbească legăturile dintre țările din Caucazul de Sud. A adus în discuție Georgia și apropierea acesteia de NATO, susținând că rezultatul a fost conflictul, fără ca țara să ajungă membră a Alianței. În aceeași logică, oficialul rus spune că Occidentul încearcă acum să testeze relațiile dintre Moscova și Erevan. Rusia privește cu tot mai multă nemulțumire apropierea Armeniei de Uniunea Europeană.
Armenia și-a deschis drumul către Uniunea Europeană
Parlamentul de la Erevan a adoptat în martie 2025 o lege privind începerea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Moscova a reacționat imediat și a transmis că Armenia nu poate face parte simultan din UE și din Uniunea Economică Eurasiatică, organizație dominată de Rusia. Vladimir Putin a cerut inclusiv organizarea unui referendum pentru ca armenii să decidă ce direcție vor pentru țară. Discuțiile au accentuat ruptura care se vede de mai mult timp între cele două foste state aliate.
Premierul Nikol Pașinian a susținut însă că Armenia trebuie să își urmărească propriile interese și să își decidă singură viitorul. Guvernul său a continuat apropierea de Bruxelles, chiar dacă economia țării rămâne puternic legată de Rusia. Moscova a răspuns în ultimele luni inclusiv prin restricții comerciale asupra unor produse armenești. Uniunea Europeană a anunțat, la rândul său, măsuri de sprijin pentru Erevan.
Moscova ridică din nou tonul
Avertismentul adresat Armeniei se înscrie într-o serie de declarații tot mai dure făcute de Medvedev la adresa statelor care se apropie de Occident sau sprijină Ucraina. În ultimele luni, acesta a lansat amenințări și la adresa mai multor țări europene și a liderilor occidentali. De această dată, mesajul este îndreptat către un stat care, până nu demult, era considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei în Caucaz.
Pentru Armenia, disputa cu Moscova merge însă dincolo de simple declarații. Erevanul și-a redus treptat dependența politică de Rusia și a început să caute relații mai apropiate cu Uniunea Europeană și alți parteneri occidentali. Medvedev prezintă această schimbare ca pe un risc major pentru țară și folosește Ucraina drept avertisment. Direcția aleasă de Armenia arată însă că ruptura dintre cele două capitale este tot mai greu de ascuns.
