UE a acceptat, după 13 ani, cererea de aderare depusă de Bosnia-Herțegovina

Statele UE cer totuși Bosniei să continue "reformele socio-economice și în domeniile statului de drept și administrației publice", iar Comisiei Europene să monitorizeze punerea în aplicare a deciziei din 2009 a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind accesul minorităților etnice, precum evreii și populația romă, la înalte demnități în stat. În prezent, doar sârbii, bosniacii și croații pot candida pentru aceste funcții, iar problemă continuă să fie un obstacol pentru planurile europene ale Bosniei, scrie Agerpres.

Potrivit UE, Bosnia a înregistrat totuși progrese în două domenii-cheie: înființarea unei organism care să negocieze cu Uniunea și adaptarea acordului din 2008 cu Croația, după ce aceasta a devenit membru al blocului comunitar.

"Astăzi este cu adevărat un moment istoric pentru drumul european și pentru viitorul european al Bosniei-Herțegovina. Este una din veștile cele mai pozitive, în special pentru tineri", a subliniat prim-ministrul Denis Zvizdic.

Bosnia, țară cu 3,5 milioane de locuitori, este divizată de-a lungul liniilor etnice, după războiul din anii 1990 în care au murit peste 100.000 de oameni.

Calificată în 2003 drept "candidat potențial" la aderarea la UE, Bosnia nu a reușit să obțină acest statut din cauza disputelor politice interetnice care au împiedicat reformele.

Aspirațiile sale europene au fost impulsionate printr-o inițiativă comună germano-britanică, lansată anul trecut pentru a încuraja dezvoltarea economică și reformele în schimbul fondurilor și al integrării europene.

Inițiativa a urmat după ani de amânare a reformelor și după tulburările civile din februarie 2014, alimentate de nemulțumirea populației față de inerția politică, șomajul ridicat, de peste 40%, și corupție.